Ordonanța 114/2018, din nou în atenția organizatorilor de jocuri de noroc

0
OUG 114/2018

OUG 114/2018 din nou în atenția organizatorilor de jocuri de noroc

de Loredana Marlen DUMITRU, Avocat Stagiar, C.A. Mihai Cătălin LUCA

Deși OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal – bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene nu mai are nevoie de vreo prezentare, în contextul recentelor modificări de pe scena politică națională și a declarațiilor publice ale noii majorități privind intenția de respingere a acesteia în procedura parlamentară, considerăm oportună o readucere în atenție a modificărilor care au survenit la nivelul activității de organizare a jocurilor de noroc, a efectelor acestora și nu în ultimul rând, a motivelor pentru care reglementările în vigoare continuă să creeze dezechilibre atât în domeniul jocurilor de noroc (ex: creșterea fiscalității și a birocrației, reducerea competitivității, îngreunarea implementării reformelor legislative, creșterea cheltuielilor de personal), cât și prin raportare la mediul de afaceri în ansamblul său și nu în cele din urmă, a considerentelor pentru care o reapreciere a acestor măsuri în acest nou context ar fi de bun augur.
Reamintim faptul că OUG 114/2018 a fost adoptată la sfârșitul anului trecut și a fost dur criticată atât de industria jocurilor de noroc, cât și de intreg mediul de afaceri din România.
În domeniul jocurilor de noroc, una dintre măsurile care a stârnit cele mai multe reacții a constat în stabilirea unei noi taxe în ceea ce îi privește pe organizatorii de jocuri de noroc la distanță, în cuantum de 2%, aplicată totalului taxelor de participare încasate lunar de la participanții la jocurile de noroc de către organizatori.
Conform dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Ordinul nr. 38 din data de 15 ianuarie 2019 pentru aprobarea modalității de calcul al taxei lunare prevăzute la art. 53 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Totalul taxelor de participare încasate lunar se definesc ca orice transfer din contul bancar sau similar al jucătorilor în conturile de joc ale acestora de pe platforma de joc.
Taxa se datorează pe fiecare depunere în parte, și nu pe totalul sumelor rulate (așa cum existau ingrijorări în practică că nu ar fi exclus să fie). Taxa este una pe tranzacție și nu pe profit sau câștig. Astfel, chiar și în cazul înregistrării unei pierderi (deci în ipoteza în care organizatorul de jocuri de noroc nu obține niciun avantaj ca urmare a tranzacției efectuate de participant în contul de pe platforma sa de joc, înregistrând practic o pierdere), organizatorul este taxat ca atare.
În altă ordine de idei, similar celorlalte activități economice, organizatorii de jocuri de noroc plătesc pe lângă această taxă și impozit pe profit (16%, în cazul contribuabililor rezidenți în România, cu excepția cazinourilor, la care acest impozit nu poate fi mai mic de 5% din venitul realizat).
Profitul se calculează, conform art. 19 din Codul Fiscal, ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Astfel, chiar și în cazul în care organizatorul de jocuri de noroc la distanțăînregistrează un câștig ca urmare a încasării taxelor de participare la jocurile de noroc, acest câștig se reflectă, de regulă, în cuantumul profitului pe care îl inregistrează organizatorul de jocuri de noroc, pentru care acesta oricum plătește deja impozit.
Mai mult decat atât, observăm că această taxă de 2% funcționează ca o taxă pe cifra de afaceri (care reprezintă, spre deosebire de profit, suma totală a încasărilor fără a fi luate în calcul cheltuielile implicate de desfășurarea activității), și nu ca o taxă pe profit, deși antrenează și profitul în egală măsură. În concluzie, aceleași încasări sunt taxate atât ca o componentă inițială a cifrei de afaceri a organizatorului de jocuri de noroc la distanță, cât și ca o componentă a profitului înregistrat, după scăderea din cifra de afaceri a cheltuielilor cu personalul, câștigurile/premiile acordate, materia primă etc.
Această abordare fiscală conduce către o concluzie dureroasă: aceste măsuri pe lângă faptul că incetinesc vizibil noile investiții, generatoare la rândul lor de venituri pentru stat, conduc la o restrangere a activității, în măsură de a crea și mai mult dezechilibru economic.
Pentru ca impactul să nu fie resimțit doar de organizatorii de jocuri de noroc la distanță, și organizatorii de jocuri de noroc tradiționale au avut de suferit ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanței 114/2019, prin creșterea taxei de autorizare pentru aparatele de tip slot machine. Conform noilor prevederi, taxa aferentă autorizației de exploatare pentru fiecare mijloc de joc de tip slot-machine clasa A a fost majorată de la 2600 Euro/ an, cum era prevăzut în reglementarea anterioară, la 3600 Euro/an.
De asemenea amintim și faptul că odată cu modificările aduse de OUG 114/2018 a fost eliminată și bonificația pentru plata în avans integral a taxei anuale aferente autorizației de exploatare atât pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor și cluburilor de poker, cât și pentru jocurile de noroc tip slot-machine.
Demonizarea domeniului jocurilor de noroc și suprataxarea nejustificată pe considerente false sau greșit înțelese privind profitabilitatea excesivă, asocierea presupuselor profituri ale companiilor cu ticăloșia și lăcomia, toate appreciate într-o manieră sumară prin raportare la cifre care nu reflectă situația financiară exactă a societăților cu un astfel de obiect de activitate, lovesc o industrie care chiar dacă nu s-ar baza pe o activitate productivă, ci pe o colectare de taxe de participare de la jucători (așa cum se precizează în expunerea de motive pentru aprobarea OUG 114/2018), numai anul trecut a înregistrat venituri directe de sute de milioane de euro la bugetul de stat, care generează impozite indirecte, taxe pe salarii și asigură zeci de mii de locuri de muncă.
O altă modificare importantă a avut în vedere proedura de colectare a contribuției datorate de către organizatorii de jocuri de noroc pentru combaterea efectelor negative ale jocurilor de noroc, care constituie venituri proprii ale O.N.J.N. în scopul dezvoltării programelor privind combaterea riscului adicției și organizarea responsabilă a jocurilor de noroc.
Veniturile proprii se constituie din contribuțiile organizatorilor jocurilor de noroc licențiați, cu următoarele contribuții anuale:
– organizatorii de jocuri de noroc la distanță licențiați din clasa I – 5.000 euro anual;
– persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiționale și la distanță licențiate din clasa II – 1.000 euro anual;
– jocurile la distanță monopol de stat clasa III – 5.000 euro anual;
– organizatorii de jocuri de noroc tradiționale licențiați – 1.000 euro anual.

Această contribuție, care se regăsea în același cuantum și în cuprinsul vechii reglementări, se datorează de către organizatorii de jocuri de noroc, conform art. 58 din Ordonanță, unei activități finanțate integral din venituri poprii care se va inființa pe lângă Oficiul Național Pentru Jocuri de Noroc. Contribuțiile au fost achitate retroactiv, inclusiv pentru perioada 2015-2018.
Este foarte important de punctat faptul că această contribuție se regăsea și în cuprinsul reglementării anterioare, fiind prevăzută în sarcina organizatorilor de jocuri de noroc incă din anul 2015. Din motive administrative, beneficiarul acestor contribuții, Fondul de prevenire a dependenței de jocuri de noroc, nu a fost constituit niciodată, organizatorii de jocuri de noroc fiind titularii unei obligații pe care nu au putut în concret să o îndeplinească.
Modalitatea prin care s-a hotărât recuperarea acestor contribuții, care pentru o perioada de 3 ani au stat în stand-by din motive neimputabile organizatorilor de jocuri de noroc, este, din punctulnostru de vedere, nocivă într-o societate în care actele normative trebuie sa fie previzibile, iar soluțiile propuse, sustenabile.
Pentru colectarea acestor contribuții, la începutul anului 2019, organizatorii de jocuri de noroc au fost notificați, prin titlu executoriu, să plătească contribuțiile în discuție, retroactiv. Au fost notificați și obligați la plată inclusiv organizatori de jocuri de noroc care și-au incheiat activitatea în intervalul 2015-2018.
În plus, prin Ordinul Președintelui ONJN, publicat în Monitorul Oficial 897 din 6 noiembrie 2019, s-a stabilit procedura de colectare a accesoriilor, dobânzi și penalități de întarziere, referitoare la obligațiile de plată a contribuției.
Toate aceste măsuri au fost stabilite ca urmare a unei ințelegeri greșite a industriei și, în consecință a aprecierii eronate că profitabilitatea activității în domeniul jocurilor de noroc este peste media înregistrată la nivel național în cazul celorlalte activități economice.
Profitabilitatea, în cifre, așa cum rezultă chiar din expunerea de motive a Ordonanței 114/2018, are mai mult conotații cantitative, analiza comparativă între societățile din domeniul jocurilor de noroc care înregistrează pierderi și cele care înregistrează câștiguri/care nu înregistrează nici pierderi nici câștiguri neconturand un avânt îngrijorător pentru a face necesară o astfel de reglementare. Consecințele, în acest caz, tind să producă efecte contrare celor avute în vedere. Sentimentul de incertitudine legislativă ține pe loc investițiile. Lipsa de previzibilitate legislativă, mai ales în domeniul fiscalității, lovește puternic în activitatea economică, iar lipsa de echitabilitate nu poate fi justificată în niciun caz nici de neajunsurile și nici de preconcepțiile ce există în legătură cu anumite activități economice reglementate de lege.
Atâta vreme cât efectele OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal – bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene continuă să se producă și să afecteze mediul de afaceri din domeniul jocurilor de noroc și totodată având în vedere caracterul injust al măsurilor analizate, suntem de părere că o reconsiderare a acestora este de bun augur.