JOCURILE ELECTORALE ȘI JOCURILE DE NOROC
De Teodora Luca și Loredana Marlen Dumitru, C.A. Luca Mihai Cătălin
Având în vedere contextul electoral, tot mai multe voci din domeniul politic au folosit prilejul de a-și arăta grija față de popor și implicarea în combaterea epidemiei, lansând acuzații injuste către organizatorii de jocuri de noroc, transformați încă o dată în paria societății contemporane.
Folosim acest prilej pentru a transmite tuturor vectorilor politici, indiferent de poziționarea pe eșichierul politic, câteva argumente legale pentru nuanțarea pozițiilor exprimate public, precum și un mesaj de îndemn la solidaritate și la empatie, reiterând totodată obligația de respectare a drepturilor constituționale și a intereselor legitime ale tuturor agenților economici.
Contrar acuzațiilor care au fost lansate în spațiul public, organizatorii de jocuri de noroc tradiționale, aflați în prima linie a afacerilor afectate de măsurile de combatere a epidemiei de COVID-19, în beneficiul acestora nu a fost stabilită în mod special nicio facilitate sau scutire de taxe.
Dimpotrivă, autoritățile au manifestat inițial reticență și, în unele cazuri, chiar rezistență, să aplice măsurile de sprijin stabilite de Guvern pentru întregul mediu de afaceri, fie că acestea constau în prelungirea de drept a licențelor și autorizațiilor, fie că vizau obligațiile de plată, deși era neîndoielnic că acestea se adresau în aceeași măsură tuturor industriilor.
Este totuși salutar că, în cele din urmă, demersurile industriei au avut rezultatul așteptat, iar intervenția instanțelor, care implică întotdeauna consum de timp și de resurse, nu a fost necesară în aceste situații.
Rămânem, însă, cu nedumerirea privind îndoiala unora dintre autorități că organizatorii de jocuri de noroc ar putea fi beneficiari ai unor măsuri de sprijin, atât de necesare în această perioadă.
Fiecare dintre măsurile adoptate au fost însoțite de acuzații reciproce privind susținerea unor interese obscure din partea principalelor partide politice aflate în campanie electorală pentru alegerile locale, iar apoi, pentru alegerile parlamentare.
Deși înțelegem că acestea trebuie interpretate în notă electorală, ceea ce, în opinia celor mai mulți, înseamnă că nu au consecințe și nici semnificații (pentru că, nu-i așa, nu ne așteptăm ca vreun partid chiar să încerce să execute promisiunile electorale?), opinia noastră este aceea că astfel de mesaje contribuie într-o manieră semnificativă și nedreaptă la erodarea imaginii industriei.
Ultima serie de atacuri electorale a avut lor cu numai câteva zile în urmă, după adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 106 din 25 iunie 2020 prin care Parlamentul a validat, printre altele, prevederile art. IV din OUG 106/2020 conform cărora: Taxele aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, nu sunt datorate de către operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiționale pe perioada stării de alertă.
Imediat după aprobarea Legii, au apărut declarații de la cel mai înalt nivel al administrației publice, acuzând parlamentarii din opoziție că, în loc să se preocupe de soarta românilor și de combaterea epidemiei, apără interesele organizatorilor de jocuri. O declarație la fel de tendențioasă a fost lansată și cu prilejul adoptării Ordonanței, la acel moment partidul de opoziție făcând același tip de acuzații la adresa Guvernului.
Pare că jucătorii politici și-au aliniat strategia și lovesc deopotrivă în industria jocurilor de noroc, însă aceste declarații nu au niciun suport din punct de vedere legal.
Mediul de afaceri în ansamblul lui suferă ca urmare a restricțiilor/interdicțiilor impuse de necesitatea combaterii răspândirii Covid-19, iar în ceea ce privește domeniul jocurilor de noroc tradiționale, în mai cvasitotalitatea localităților din țară, activitatea este suspendată ca urmare a depășirii ratei de infectare de 3/1000 de locuitori, în cele în care activitatea este încă permisă, fiind restrânsă la numai 30% din capacitatea maximă a spațiului.
Concluzia care se poate desprinde cu ușurință din cele prezentate este aceea că operatorii de jocuri de noroc tradiționale, din motive care nu le sunt imputabile, nu își pot desfășura activitatea pentru care sunt autorizați și pentru care plătesc taxe.
Or, în acest caz, ar fi nejustificată menținerea obligației de plată a taxelor de autorizare în condițiile în care, în schimbul acestora, aceștia nu beneficiază de contraprestație – adică de posibilitatea efectivă de a desfășura activitatea pentru care sunt plătite taxele – pe perioada în care activitatea acestora este suspendată.
În același sens statuează și Curtea Constituțională a României, care de mai multe ori în practica sa a reținut faptul că: „una dintre caracteristicile taxei fiscale este aceea că persoana care plăteşte contribuţia bănească cu titlu de taxă fiscală beneficiază de prestaţia unui serviciu. Spre deosebire de impozit, în cazul taxelor beneficiul este direct, astfel, cel care plăteşte taxa se va bucura în mod imediat de plată efectuată, primind serviciul solicitat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013); „în conformitate cu principiile generale ale fiscalităţii, orice taxă instituită pentru persoane fizice sau juridice trebuie să fie urmată de un serviciu sau o lucrare efectuată în mod direct şi imediat de către organe sau instituţii publice” (a se vedea în acest sens Decizia nr. 176 din 6 mai 2003).
Prin urmare, aprobarea de către Parlament a OUG 106/2020, astfel cum rezultă din cele prezentate mai sus, nu a fost stabilit un drept în favoarea organizatorilor de jocuri de noroc, ci a asigurat evitarea unei situații cu potențial de a genera o încălcare a normelor constituționale.
Pe de altă parte, ni se pare important de subliniat încă o dată că activitatea de jocuri de noroc este reglementată într-o manieră foarte strictă, atent monitorizată de instituțiile statului și cu un înalt grad de conformare.
La fel ca și celelalte domenii grav afectate în contextul epidemiei, lipsa de stabilitate și de predictibilitate a afectat serios și organizatorii de jocuri de noroc, puși din nou în situația de a identifica noi soluții pentru supraviețuirea afacerilor.
Este dificil de înțeles, chiar în contextul electoral, marginalizarea acestor operatori economici a activităților și a activității în ansamblu și adoptarea unor atitudini atât de lipsite de grijă față de drepturile unor entități care desfășoară activitate în cadru reglementat.
Mai mult decât atât, minimizarea importanței contribuției operatorilor de jocuri de noroc la economia statului, dublată de demonizarea acestui domeniu de activitate, sunt cu atât mai greu de acceptat de când sunt lansate chiar de autorități.
Încheiem cu un îndemn la responsabilitate, la solidaritate și la empatie reamintind tuturor că un sector de activitate afectat, oricare ar fi el, înseamnă mii de oameni care își pierd locul de muncă, sute de afaceri în prag de colaps, o economie care are la rândul ei de suferit. Iar toate acestea vor putea fi evitate numai acționând împreună, în mod responsabil.
JOCURILE ELECTORALE ȘI JOCURILE DE NOROC
De Teodora Luca și Loredana Marlen Dumitru, C.A. Luca Mihai Cătălin
