Teodora Luca

NATURA JURIDICĂ A CONTRIBUȚIEI LA FONDUL ÎMPOTRIVA ADICȚIEI

De Teodora Luca, Avocat Asociat, C.A. Mihai Cătălin LUCA

Deși intenția legiuitorului a fost neîndoielnică încă din 2015, în sensul de a stabili în sarcina organizatorilor de jocuri de noroc a unor noi obligații, al căror scop îl reprezintă susținerea financiară a acțiunilor de responsabilizare a publicului și de prevenire și combatere a adicției de jocuri de noroc, numai începând din decembrie 2018 a fost stabilit cadrul juridic pentru ca această contribuție să fie efectiv încasată.

Conform dispozițiilor art. 10 alin. 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009:
4) Se înfiinţează pe lângă O.N.J.N. o activitate finanţată integral din venituri proprii în conformitate cu prevederile Legii nr 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru promovarea respectării principiilor şi măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, astfel cum sunt acestea reglementate de prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare. Veniturile proprii se constituie din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi, cu următoarele contribuţii anuale:
(i)organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din clasa I – 5.000 euro anual;
(ii)persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă licenţiate din clasa II – 1.000 euro anual;
(iii)jocurile la distanţă monopol de stat clasa III – 5.000 euro anual;
(iv)organizatorii de jocuri de noroc tradiţionale licenţiaţi – 1.000 euro anual.
5) Veniturile proprii prevăzute la alin. (4) au natura juridică (a) unei creanţe bugetare şi se execută conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza notificării O.N.J.N. ce reprezintă titlu executoriu.
(…)
6) Termenul de plată a sumelor prevăzute la alin. (4) este 15 decembrie a fiecărui an, iar termenul pentru operatorii care au obţinut licenţă după această dată trebuie să fie la obţinerea licenţei.

Din cuprinsul art. 5, citat anterior, rezultă că voința legiuitorului a fost aceea de a trata dreptul autorității de încasare a contribuțiilor în maniera aplicabilă creanțelor bugetare, fără ca prin aceasta creanța să fie înțeleasă drept creanță bugetară.
Conform definiției prevăzute de art. 1 alin. 2) punctul 7) din Codul de procedură fiscală, creanţa bugetară este dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa bugetară principală şi creanţa bugetară accesorie, iar conform art. 1 alin. 2 punctul 11 din Codul de procedură fiscală, creanţă fiscală principală este dreptul la perceperea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, precum şi dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate şi la rambursarea sumelor cuvenite, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de lege;
Câtă vreme dispozițiile art. 10 alin. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 prevăd în mod expres că destinatarul contribuțiilor este Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și nu bugetul de stat consolidat (Veniturile proprii se constituie din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi…), este lesne de înțeles că intenția legiuitorului a fost aceea de a aplica și contribuțiilor regimul juridic al creanțelor bugetare, fără ca prin aceasta contribuțiile să fie asimilate creanțelor fiscale.
Prin urmare, deşi o astfel de creanţă urmează a fi executate prin executorii fiscali, sumele încasate nu reprezintă venit la bugetul de stat (ci se constituie ca venituri proprii ale ONJN) și, prin urmare, nu înseamnă că ea se transformă ope legis într-o creanţă fiscală, ci îşi menţine caracterul de creanţă bugetară izvorâtă din alte titluri executorii, (respectiv notificarea emisă de O.N.J.N) conform legii, iar nu de drept fiscal.
Din examinarea definiţiilor legale, prevăzute la art. 1 din Codul de procedură fiscală rezultă că legislaţia fiscală distinge între creanţele fiscale, ce decurg din neplata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, care au un regim specific de constatare şi atrag, cu titlu de accesorii, dobânzi şi penalităţi de întârziere stabilite din oficiu de organul de executare fiscală, şi creanţele bugetare, ce includ alte tipuri de venituri cuvenite bugetului general consolidat al statului şi care permit accesorii, însă acestea se stabilesc exclusiv conform legii în baza căreia a fost emis titlul executoriu şi se dispun prin acesta.
Prin urmare, reglementarea contribuției, atât sub aspectul constituirii creanței principale, a accesoriilor și a procedurii de comunicare către debitori se realizează în temeiul OUG 77/2009 și nu în temeiul Legii 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală.

NATURA JURIDICĂ A CONTRIBUȚIEI LA FONDUL ÎMPOTRIVA ADICȚIEI
teodora luca

Potrivit Anexei 1 la Ordinul Președintelui O.N.J.N. nr.35/2019 Cursul de referință utilizat în calculul contribuţiei exprimată în moneda euro se determină prin transformarea sumelor pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acest curs se utilizează pe toată durata anului în curs
Termenul de plată al contribuției stabilite conform art. 10 alin. 4 din OUG 77/2009 este cel prevăzut de dispozițiile art. 10 alin. 6, respectiv: Termenul de plată a sumelor prevăzute la alin. (4) este 15 decembrie a fiecărui an, iar termenul pentru operatorii care au obţinut licenţă după această dată trebuie să fie la obţinerea licenţei.
Deși această reglementare este expresă și neechivocă, termenul de plată prevăzut de dispozițiile art. 12-14 din Procedură (Anexa 2 la Ordinul Președintelui ONJN nr. 400/2019) este diferit, fiind reglementat distinct pentru obligațiile scadente începând cu anul 2020: Începând cu anul 2020, cu ocazia achitării la scadența legală a taxei de licență corespunzătoare următorului an de licență, se va achita corespunzător și contribuția prevăzută la art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, cu minimum 10 zile înainte de expirarea anului precedent de licență.
Chiar dacă termenul de plată al contribuției este asociat licenței de organizare a activității, dată fiind natura juridică diferită a contribuției, respectiv urmare a faptului că nu este creanță fiscală și nu se datorează bugetului de stat consolidat, neplata acesteia la termenul prevăzut de lege nu ar putea avea drept consecință revocarea licenței, această situație nefiind prevăzută de art. 17 alin. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/2009, consecința juridică fiind aplicarea penalităților de întârziere.
În ceea ce privește accesoriile (dobânzi și penalități de întârziere) aplicabile, urmează a se avea în vedere că accesoriile aferente unor creanțe bugetare principale se calculează conform legii care reglementează debitul principal și nu în temeiul Legii 207/2015, a cărei aplicabilitate în materie este limitată la calcularea creanțelor fiscale accesorii.
Potrivit argumentelor anterior descrise, contribuția organizatorilor de jocuri de noroc nu este asimilată creanțelor bugetare decât din perspectiva punerii sale în executare de către executorii fiscali (altfel destinatarul și beneficiarul sumelor nu ar putea fi ONJN). Prin urmare accesoriile se determină, dacă și în măsura în care sunt stabilite de legea care reglementează creanța, respectiv OUG 77/2009.
Față de aceste împrejurări, apreciem că, în caz de întârziere la plată, în mod eronat ar fi calculate penalitățile de întârziere și dobânzile prevăzute de Codul Fiscal.
Având în vedere că Notificarea privind obligația de plată a contribuției este din perspectivă legală un act administrativ individual și nu un act de executare silită, termenul și procedura de contestare a acestuia sunt prevăzute de dispozițiile Legii 554/2004 (formularea plângerii prealabile, conform art. 7 alin.1 din Legea 554/2004) și nu de Legea 207/ 2015 privind Codul de Procedură Fiscală.
Numai după declanșarea procedurii de executare silită, împotriva actelor de executare întocmite de executorii fiscali va fi aplicabilă procedura de contestare prevăzută de Legea 207/2015.
Prin urmare, în opinia noastră, este inexactă prevederea din cuprinsul Anexei 1 la Ordinul președintelui ONJN 35/2019, conform căreia Împotriva prezentului înscris se poate introduce contestație la instanța competentă, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, în conformitate cu prevederile art. 260 și 261 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, aceste termene fiind specifice procedurii de executare fiscală.

NATURA JURIDICĂ A CONTRIBUȚIEI LA FONDUL ÎMPOTRIVA ADICȚIEI
De Teodora Luca, Avocat Asociat, C.A. Mihai Cătălin LUCA