Nesiguranță și îngrijorare pentru viitor
Dr. Leliana Valentina Pârvulescu
Psiholog, expert analiză și evaluare comportamentală
Ființele umane au capacitatea extraordinară de a reflecta asupra evenimentelor viitoare, ceea ce înseamnă că putem anticipa obstacole sau probleme, oferindu-ne posibilitatea de a planifica soluții. Când ne ajută să ne atingem obiectivele, această gândire în viitor poate fi foarte utilă. De exemplu, spălarea mâinilor și menținerea unei distanțe sociale sunt comportamente utile pe care putem decide să le implementăm pentru a preveni răspândirea virusului cu care ne confruntăm în prezent. Cu toate acestea, nesiguranța este un mod de a fi care adesea ne face să ne simțim temători sau anxioși. Când ne îngrijorăm excesiv, ne gândim adesea la cele mai nefavorabile scenarii și considerăm că nu o să le facem față. Este firesc, în special în condițiile epidemiologice actuale, de multe ori să ne surprindem gândindu-ne la cele mai nefavorabile scenarii. Însă din păcate, îngrijorarea nu acționează doar la nivel mental. Când devine excesivă, apare și ca simptome în corpul nostru, ca de exemplu:
• Tensiune musculară sau dureri în diverse zone ale corpului.
• Neliniște și incapacitate de relaxare.
• Dificultăți de concentrare.
• Dificultăți de somn.
• Oboseală.
Așadar, ce declanșează îngrijorarea și anxietatea? Orice eveniment poate fi un declanșator. Chiar și atunci când lucrurile merg cel mai bine, s-ar putea să vă gândiți „dar dacă totul se destramă?”. Există situații particulare în care grijile devin și mai frecvente.
Evenimentele declanșatoare sunt situații care se prezintă ca:
• Ambigue – deschise către diferite interpretări.
• Noi – din care nu avem experiențe anterioare.
• Imprevizibile – ale căror evoluții sunt neclare.
Perioada pe care o parcurgem, de incertitudine majoră legată de felul în care va evolua pandemia cu care ne confruntăm ne oferă un exemplu elocvent al îngrijorării. Legată de frica de a ne infecta cu virusul, de a transmite boala, de moarte. Astfel ne putem imagina situații în care pierdem oameni pe care îi cunoaștem și iubim. Situația actuală globală reflectă toate aceste puncte și, prin urmare, este firesc ca oamenii să se confrunte cu o mulțime de griji. Este o situație neobișnuită, cu multă incertitudine, care ne poate conduce în mod natural la îngrijorare și la anxietate. Psihologia face adesea distincție între îngrijorările legate de probleme reale vs probleme ipotetice. De exemplu, având în vedere îngrijorarea reală cu privire la virus în acest moment, există soluții utile, care includ spălarea regulată a mâinilor, distanța socială și izolarea fizică. Toată lumea se îngrijorează într-o oarecare măsură și gândirea în viitor ne poate ajuta să planificăm și să facem față viitorului. Însă îngrijorarea devine o problemă atunci când ne împiedică să trăim viața pe care o dorim sau ne face să ne simțim demoralizați și epuizați.
În încheiere aș vrea să vă scriu câteva sfaturi pentru a gestiona îngrijorarea care a devenit o problemă:
• Identificați în primul rând dacă preocuparea dvs. este o preocupare cu privire la o problemă reală sau o preocupare ipotetică.
• Păstrați echilibrul în viața dumneavoastră. Bunăstarea provine din trăirea unei vieți bazate pe activități echilibrate care vă oferă sentimente de plăcere. Amintiți-vă că suntem animale sociale – avem nevoie de conexiuni pentru a rămâne sănătoși. Vă recomand să încercați câteva activități sociale care implică alte persoane. În momente ca acestea, ar trebui să găsiți câteva modalități creative de a menține contactul social la distanță, de exemplu, prin internet sau prin telefon.
• Exersați în a vă amâna grija. În practică, aceasta înseamnă alocarea deliberată a unui timp în fiecare zi pentru îngrijorare (de exemplu, 30 de minute la sfârșitul fiecărei zile). La început poate părea ciudat! Dar pentru celelalte 23,5 ore ale zilei, încercați să lăsați grija până când vine „timpul de îngrijorare”.
• Exersați atenția. Învățarea și practicarea atenției vă pot ajuta să renunțați la griji. De exemplu, concentrarea asupra mișcării respirației sau a sunetelor pe care le auziți în jur pentru un minut sau două poate servi drept ancoră utilă pentru a reveni la momentul prezent și a renunța la grijile care vă țin mintea ocupată.
Nesiguranță și îngrijorare pentru viitor
Dr. Leliana Valentina Pârvulescu
Psiholog, expert analiză și evaluare comportamentală
