Legătura între depresie și utilizarea social media în rândul adolescenților
Ora de Psihologie
Dr. Leli
Depresia este una dintre cele mai frecvente boli psihice la nivel mondial, generând dizabilități, dependență și cheltuieli semnificative pentru sistemele de sănătate. Dintre toate etapele vieții unei persoane, adolescența este o perioadă deosebit de relevantă pentru dezvoltarea tulburărilor depresive. Trebuie remarcat faptul că, în timpul adolescenței, simptomele depresive pot fi mai extinse decât la vârsta adultă, manifestându-se prin iritabilitate, agresivitate, evitare sau alte comportamente în plus față de cele tipice depresiei. În plus, tinerii pot fi influențați în mod special în această perioadă de factori socio-contextuali, cum ar fi utilizarea tehnologiilor mobile și a mediilor sociale, care a crescut semnificativ în ultimii ani, în special începând cu anii 1990. Adolescenții pot fi considerați în prezent „nativi digitali”, adică expuși la dispozitive și tehnologii mobile, cum ar fi telefoanele mobile sau tabletele, încă de la naștere. Această expunere generalizată la social media implică o schimbare în modul în care adolescenții interacționează și comunică, integrând în mod natural utilizarea acestor tehnologii în modelele lor de percepție socială. Prin urmare, folosirea acestora ar putea fi deosebit de relevantă, având în vedere influența potențială asupra sănătății adolescenților, în special asupra sănătății lor mintale și asupra dezvoltării sau prevenirii depresiei.
Una dintre principalele utilizări ale tehnologiilor mobile și ale mediilor sociale în rândul adolescenților este comunicarea și interacțiunea socială cu grupurile de colegi prin diverse mijloace (de exemplu, WhatsApp, Instagram, Snapchat, Twitter și Facebook). Dar, utilizarea tehnologiilor mobile și a mediilor sociale ar putea fi și benefică, în sensul că poate promova creativitatea, poate crește prezența și participarea socială și poate oferi adolescenților acces rapid la diferite tipuri de informații, inclusiv la informații legate de promovarea comportamentelor și obiceiurilor sănătoase. Cu toate acestea, utilizarea tehnologiilor mobile și a mijloacelor de comunicare socială poate fi, de asemenea, legată de probleme precum dependența de internet, absenteismul și eșecul școlar, deteriorarea relațiilor de familie și de prietenie și diverse probleme de sănătate fizică și mentală (inclusiv vătămări corporale autoprovocate, tulburări de alimentație și depresie). În plus, poate promova, de asemenea, comportamente dăunătoare pentru sănătate, inclusiv automutilarea, sinuciderea, violența și comportamente dăunătoare specifice, cum ar fi hărțuirea cibernetică, manipularea sau sextingul.
Așadar, utilizarea tehnologiilor sociale prezintă oportunități mari în ceea ce privește creativitatea și modalitățile de învățare, dar poate implica și anumite riscuri, cum ar fi izolarea și interacțiunea socială limitată. În ciuda acestui fapt, studiul posibilelor efecte asupra sănătății, în special a depresiei, la adolescenții care utilizează tehnologiile mobile și social media este un fenomen relativ recent. Dovezile din mai multe studii publicate până în prezent, în special începând cu 2017, sugerează o asociere pozitivă și semnificativă între anumite aspecte ale utilizării social media și prezența simptomelor depresive în rândul adolescenților. Doi factori relevanți care au crescut amploarea acestei asocieri au fost utilizarea problematică a social media și comparația socială excesivă. Există dovezi mai puțin relevante care indică alți factori legați de efectele nedorite ale rețelelor sociale, cum ar fi un nivel mai ridicat de implicare personală în rețele, definit ca fiind gradul de expunere și informațiile personale pe care adolescenții le postează pe rețele, sau expunerea la conținut care promovează un comportament de tip depresiv.
În cele din urmă, merită menționat faptul că au fost identificate un număr mare de studii care indică asocieri între utilizarea rețelelor sociale și alte efecte nedorite, cum ar fi anxietatea, hărțuirea, dependența de internet sau dependența de smartphone. În ceea ce privește dependența de internet, timpul total de utilizare, frecvența utilizării și alte variabile legate de utilizarea excesivă, atât în ceea ce privește frecvența, cât și timpul, pot fi mai relevante. Trebuie remarcat faptul că impactul factorilor identificați, în special al comparației sociale, asupra apariției depresiei ar putea fi influențat de nivelul de bogăție și de bunăstare al familiei. Prin urmare, cei care provin din familii cu un statut socio-economic inferior ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta depresie, atunci când sunt expuși la interacțiunea cu persoane mai bogate. În plus, acești factori ar putea fi corelați în mod special cu dezvoltarea anumitor simptome depresive specifice (de exemplu, probleme de somn sau scăderea capacității de gândire sau de concentrare).
Subliniind faptul că rețelele de socializare nu implică neapărat un impact negativ asupra stării de spirit a tinerilor, alte studii au descris efectele dezirabile pe care le-ar putea avea utilizarea acestora. În acest sens, concluziile sugerează că rețelele sociale pot promova sprijinul social și chiar pot deveni puncte de acces la informații și ajutor pentru persoanele cu tulburări depresive. În plus, utilizarea noilor tehnologii ar putea facilita conectarea tinerilor la mai multe cercuri sociale, reducând astfel percepția de singurătate sau de izolare.
Unele studii au identificat diferențe între băieți și fete în ceea ce privește impactul pe care rețelele sociale îl au asupra dezvoltării simptomelor depresive. Cercetările anterioare au propus că prevalența utilizării intensive a tehnologiilor mobile ar putea fi mai mare la femei decât la bărbați. În plus, utilizarea tehnologiilor mobile ar putea fi în primul rând în scopuri relaționale în rândul adolescentelor și în scopuri instrumentale sau de divertisment în rândul adolescenților, ceea ce face ca femeile să fie mai expuse la efectele acestora.
În concluzie, este demonstrat că, în timpul adolescenței, utilizarea tehnologiilor mobile și a mediilor sociale și, în special, comparația socială excesivă și implicarea personală în timpul utilizării acestora ar putea fi asociate cu dezvoltarea simptomatologiei depresive. Cu toate acestea, utilizarea adaptivă a tehnologiilor mobile și a mijloacelor de comunicare socială ar putea contribui, de asemenea, la prevenirea apariției depresiei, la promovarea sprijinului social și chiar să devină un punct de acces la informații și ajutor pentru persoanele cu tulburări sau simptome depresive. Alte variabile, cum ar fi timpul petrecut pe internet și pe rețelele sociale, frecvența consultării și factorii de suprautilizare, atât în ceea ce privește frecvența, cât și timpul, pot fi mai relevante în dezvoltarea altor probleme, cum ar fi dependența de internet.