Bucuria, paradisul pierdut!?
De Oana Lis, Psiholog
Când spui bucurie la ce te gândești!?
Ce sinonim îți vine în minte?
Nu știu ție, dar mie îmi vine în minte Bucurie = Copilărie…
Și oare noi, ca adulți, mai știm să ne bucurăm cu adevărat?? Daa, dacă știm să ne păstrăm în contact cu starea noastră de *copil interior*.
Sinonime ale cuvântului bucurie sunt mulțumire, mângâiere, desfătare, plăcere, satisfacție, și antonime ar fi întristare, durere, necaz, supărare.
*Bucuria nu este în lucruri, este în noi.* (Richard Wagner)
Bucuria e una din stările sufletești universal întâlnite, pe lângă furie, teamă, exaltare, tristețe, dezgust etc. Dar azi vorbim despre bucurie, acel sentiment natural de mulțumire vie, de satisfacție sufletească.
*Bucuria este treapta superioară a veseliei și mulțumirii.* (J.Koller)
Pornind cu începutul, un copil este forma cea mai pură de bucurie. Și este atât de ușor să îi iubim. Și parcă trezesc în noi acea stare de exaltare.
*Un copilaș într-o casă e un izvor de bucurie.*(Martin Tupper)
Eu nu am copii, dar de câte ori am timp și mă simt fără energie, mă duc în parc și mă uit la copii. Ei nu știu de facturi, de griji, de războaie, ei sar, se joacă, se bucură de prezent. Cred că ăsta e secretul, să trăim mai mult în prezent, să simțim clipa prezentului la maxim, fără să ne gândim doar la deciziile din trecut și planurile din viitor și așa să uităm de noi, cei de acum.
Și atunci am fi mai bucuroși, bucuroși că existăm, simplă dar complexă bucurie de a fi…aici, acum!!!
*A învăța să trăiești clipa actuală este o parte a drumului spre bucurie.*(Sarah Ban Breathnach)
*Bucuria izvorăște din faptul că cineva poate să vadă ceea ce este frumos și bun în viață.* (Zsigmond Moricz)
Deci, cum facem ca și adulți, în această lume cu atâtea provocări în care trăim acum…cum facem să fim bucuroși în fiecare zi!? Bucuria ține după studii și de hormonul dopaminei, deci vine din interior…Ar putea veni din cultivarea stării de recunoștință în fiecare zi, din conștientizarea continuă a tuturor lucrurilor pentru care merită să ne simțim bucuroși, cât de mici ar fi, să căutăm motive de bucurie în fiecare zi,,,într-un zâmbet, într-o rază de soare, într-o îmbrățișare a unui om drag, într-o cană de ceai sau cafea băută singuri, în fața unei cărți sau a unui film bun și tot așa. Ideea e că noi oamenii învățăm uneori să apreciem anumite lucruri și persoane abia când ele nu mai sunt în viața noastră. De ce oare e așa!?
Pentru că ne obișnuim cu ce avem, intrăm într-o rutină și nu mai vedem clar unele situații. Ajungem să prețuim anumite persoane din viața noastră la adevărată lor valoare uneori prea târziu, la fel și cu sănătatea, atunci când o avem ne obișnuim cu ea, e o stare de normalitate, nu ne bucurăm că o avem, conștientizăm asta abia când apar unele probleme.
Ar trebui să cultivăm starea de bucurie zilnic, evaluând lucrurile bune din viața noastră, valorizând persoanele care cu adevărat ne aduc în acest moment plus-valoare în viața noastră, evaluând situația corect, aici poate interveni și ajutorul unui terapeut într-o situație de criză, pentru că ne-ar ajuta să vedem lucrurile dintr-o altă perspectiva, mai pozitivă.
*Cel mai sănătos răspuns la adresa vieții este bucuria.* (Mark Twain)
Viața e un cadou. Un cadou divin. Numai asta și e un motiv minunat și universal de a ne bucura de acestă călătorie și de fiecare moment și de fiecare experiență.
*Omul iubește pentru că el însuși este iubire. Caută bucuria pentru că este bucurie. Este însetat de Dumnezeu pentru că este alcătuit din Dumnezeu și nu poate exista fără El* (Sathya Baba)
De asemenea, bucuria nu vine doar din ceea ce primești, ci și din ceea ce oferi…Bucuria de a oferi e laitmotivul perioadei de sărbători care urmează. Să poți să te bucuri că ai oferit cuiva puțină fericire e ceva magic și se întoarce înzecit la tine. Așa se crează conexiune între oameni, fiecare ne încărcăm de la celălat, și atunci preferabil ar fi cu bucurie. A dărui cu bucurie este despre a fi atent la celălat, nu neapărat despre valoarea cadoului, este despre a fi alături unii de ceilalți.
*Bucuria împărtășită este o dublă bucurie, tristețea împărtășită este pe jumătate tristețe.* (proverb suedez)
Nevoia de contact uman e una dintre cele mai puternice nevoi și dacă o ignorăm, poate avea efecte negative asupra sănătății noastre. Așa că, să alegem să fim împreună și să ne bucurăm de asta. E atât de simplu și totuși ignorăm acest lucru.
*Acolo unde există iubire, există bucurie.* (Maica Tereza)
Deci să nu uităm de *copilul nostru interior*, să avem grijă de el, de această stare, căci ea ne face să ne jucăm, să fim intuitivi, creativi și deschiși. Îmbrățișează chiar acum copilul tău interior, cu bucurie! Cum poți face asta!? îți dau un exemplu, cu ce am făcut eu la 35 ani, după un curs unde am avut niște conștientizări pe această temă, mi-am dat seama că am suferit tot timpul când eram mică, printre altele că n-am avut și eu păpușa mea sau jucăria mea de plus, plusul meu (pentru că pe vremea mea nu erau așa multe jucării pentru copii, mai ales pentru cei nevoiași) așa că am intrat într-o librărie și chiar mi-am cumpărat cel mai mare urs de plus de acolo, îl am și acum în fața mea, când îți scriu aceste rânduri. Îl cheamă Bubu!
Tu ce te-ai decis să faci ca să ai o stare de bucurie?
Te îmbrățișez cu iubire și bucurie, Oana.
