Tendințe și practici internaționale în consilierea psihologică a jucătorilor cu probleme de jocuri de noroc

0

Jocurile de noroc reprezintă pentru majoritatea oamenilor o activitate recreativă, de petrecere a timpului liber și o tentativă amuzantă de a-și încerca norocul, care nu produce efecte negative în viața jucătorilor.
Persoanele care ajung să dezvolte o adicție față de jocurile de noroc au un nivel crescut al impulsivității, o intoleranță la plictiseală, caută în permanență senzații noi și aceste caracteristici sunt cele care-i determină să aloce sume din ce în ce mai mari jocurilor, în dorința disperată de a câștiga cât mai mulți bani, care să le asigure un trai îmbelșugat în viitor.
Există mai multe categorii de factori care pot determina apariția dependenței de jocurile de noroc la unii jucători:
– Factorii familiali, în sensul că aceia care dezvoltă dependență au avut cel puțin un membru al familiei jucător;
– Vulnerabilitatea genetică a jucătorilor care riscă să devină dependenți;
– Existența unei tulburări de personalitate în rândul a aproximativ 93% dintre jucătorii dependenți;
– Gândurile iraționale ale acestor jucători, în special iluzia că pot controla jocul sau pot predicționa câștigul;
– Consumul excesiv de alcool al jucătorului sau consumul unor substanțe psihoactive;
– Fumatul excesiv;
– Factorii biologici, cum ar fi anumite modificări în funcționarea sistemului de recompense al creierului;
– Un nivel scăzut de educație și existența unor probleme în familia de origine: nivelul socio-economic scăzut, domiciliul în anumite zone defavorizate.
Jucătorii compulsivi sunt cei a căror viață personală și profesională le este afectată din cauza acestui comportament de joc: ei nu mai pot controla sumele de bani alocate jocului, timpul petrecut în sălile de jocuri, pariuri și casinouri și dezvoltă stări emoționale negative, cum ar fi depresia și anxietatea.
Psihologii consideră că dependența de jocurile de noroc poate fi considerată o adicție de bani, având în vedere că dorința de a câștiga cât mai mulți bani îi aduce în situația de a juca necontrolat.

În ceea ce privește tratamentul dependenței de jocurile de noroc, studiile realizate pe plan internațional au demonstrat faptul că terapia cognitiv-comportamentală este cea mai eficientă metodă. Există dovezi concludente conform cărora această formă de terapie aduce îmbunătățiri vizibile în comportamentul de joc al jucătorilor. La eficiența tratamentului dependenței pot contribui și anumiți factori cum ar fi: nivelul de educație al jucătorului, dorința sa de vindecare și suportul familiei.
Obiectivele terapiei cognitiv-comportamentale pentru dependența de jocurile de noroc sunt următoarele:
– Minimizarea consecințelor negative care se manifestă în viața jucătorului dependent;
– Reducerea sau evitarea situațiilor de risc de a se angaja într-un comportament adictiv;
– Gestionarea stărilor emoționale negative asociate acestui comportament: depresia, anxietatea, stresul;
– Satisfacerea nevoilor de divertisment prin introducerea în viața jucătorului a unor noi modalități plăcute de petrecere a timpului liber, care nu poduc consecințe negative.
Există multe persoane cu probleme de adicție care evită să meargă la psiholog din cauza unor motive diverse, cum ar fi: lipsa informațiilor privind existența unor servicii psihologice adresate dependenței de jocurile de noroc, teama de a nu fi stigmatizați de către cei din jur din cauza problemelor lor, neîncrederea în psihoterapie. Studiile efectuate la nivel internațional demonstrează faptul că un procent mai mic de 10% dintre jucătorii dependenți apelează la ajutorul profesionist al unul psiholog.
Problemele cu care se confruntă psihologii în timpul terapiei cu jucătorii dependenți sunt următoarele:
– mulți jucători nu recunosc faptul că sunt dependenți și vin la terapie doar pentru a-și liniști familia, dar nu se implică în programul de terapie;
– alții sunt foarte impulsivi, hiperactivi și nu au răbdare să respecte prescripțiile psihologului;
– un procent destul de ridicat de jucători renunță la terapie imediat ce au impresia că și-au rezolvat problema, ceea ce îi face vulnerabili în viitor, când în situații stresante riscă să joace din nou compulsiv.
Specialiștii în domeniu recomandă ca și membrii familiei jucătorilor dependenți să urmeze un program de psihoterapie, pentru că de multe ori ei sunt mai afectați chiar decât jucătorul și sprijinul lor este foarte important în succesul terapiei.
Recent, specialiștii la nivel internațional au sugerat faptul că practicarea unor tehnici de meditație de tip mindfulness are un impact semnificativ în reducerea stării de anxietate a jucătorilor dependenți, reducerea severității dependenței și creșterea stării generale de bine.

În ceea ce privește tratamentul medicamentos, s-a obținut reducerea impulsivității și a nevoii imperative de a juca cu ajutorul medicamentelor utilizate în cazul alcoolicilor și se recomandă utilizarea antidepresivelor în formele grave de depresie.
Conform studiilor de specialitate efectuate până în prezent, terapia cognitiv-comportamentală are o rată a succesului intre 60-85%, iar utilizarea sa în combinație cu tratamentul medicamentos este recomandabilă pentru jucătorii cu un nivel ridicat al impulsivității, depresiei și anxietății.
Jucătorii dependenți care participă la programul de terapie cognitiv-comportamentală vor înregistra următoarele avantaje:
– Vor câștiga controlul asupra comportamentului de joc;
– Vor învăța cum să gestioneze stările emoționale negative, cum ar fi furia, depresia, anxietatea;
– Vor adopta un stil de viață echilibrat, în care vor înlocui jocurile de noroc cu alte activități recreative;
– Vor readuce liniștea și armonia în viețile lor de familie;
– Vor ști cum să evite situațiile cu risc de recădere în comportamentul adictiv.
În afară de psihoterapia efectuată în cabinetul psihologilor, în anumite situații se recomandă și terapia online, împreună cu intervențiile telefonice, care au efecte pozitive în reducerea efectelor dependenței.
Steliana Rizeanu este Doctor Psiholog, Profesor Universitar Doctor si psihoterapeut în cadrul programului Joc Responsabil.