General Nr. 93 / Noiembrie 2017

Impactul «revoluției fiscale» în domeniul jocurilor de noroc

Teodora Luca
Senior Associate, Luca Mihai Cătălin Law Office

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2017, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, adoptată la data de 8 noiembrie, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 885/10 Noiembrie 2017. Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea 227/2017 privind Codul fiscal, (prevederi care stipulează că orice modificare a Codului Fiscal se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I) prevederile Ordonanței intră în vigoare începând cu 1 Ianuarie 2018.
Potrivit Notei de fundamentare, situațiile urgente care au impus adotarea prin ordonanță de urgență a măsurilor fiscale sunt reprezentate de necesitatea implementarii masurilor din domeniul fiscal cuprinse in programul de guvernare, a elaborarii Legii bugetului asigurarilor sociale de stat si a Legii bugetului de stat pentru anul 2018, pentru mediul de afaceri, a asigurarii predictibilitatii cadrului fiscal aplicabil pentru anul 2018 pentru mediul de afaceri, introducerii unor masuri de consolidare a incasarilor din domeniul impozitului pe veniturile microintreprinderilor si TVA precum și necesitatea reformării sistemelor sociale publice din România în vederea creșterii gradului de colectare a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat și de responsabilizare a angajatorilor în ceea ce privește plata la timp a contribuțiilor sociale obligatorii, angajatorul urmțnd ca în continuare să stabilească, să rețină, să declare și să plătescă obligațiile datorate.
Ordonanța urmează să fie transmisă în peroada următoare spre dezbatere Parlamentului, care poate dispune, prin lege, aprobarea sau respingerea acesteia.
In domeniul jocurilor de noroc, principalele modificări aplicabile de la data intrării în vigoare a Ordonanței sunt reprezentate de includerea acestor activități în sfera microîntreprinderilor și, în consecință, schimbarea modalității de impunere a veniturilor obținute din aceste activități și schimbările intervenite în cee ace privește contribuțiile sociale obligatorii.
Microîntreprinderea este persoana juridică română, deținută de alte persoane decât statul șI unitățile administrativ- teritoriale, care nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii șI care, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro.
Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.
Cu alte cuvinte, societățile române, organizatoare de jocuri de noroc, ale căror venituri se situează sub limita de 1.000.000 euro la finalul exercițiului financiar (31 decembrie), vor datora impozit pe venit, în cuantum de 1 % în cazul în care au unul sau mai mulți salariați, respectivv, 3% din venit în cazul în care nu au salariați, în loc de 16% impozit pe profit.
Pentru ca microîntreprinderea să aplice impozitul de 1% din venituri, este obligatoriu ca aceasta să angajeze cel puțin un salariat pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinate de minim 12 luni. ~n cazul în care, în cursul anului fiscal numărul de salariați al organizatorului se modifică, cotele de impozitare se modifică începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea.
In cazul în care, în cursul anului fiscal, societatea înregistrează venituri peste plafonul de 1.000.000 euro, va datora impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a realizat depășirea limitei.

Veniturile care se iau în calcul pentru determinarea statutului de microîntreprindere și baza impozabilă a impozitului pe veniturile obținute o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
d) veniturile din subvenții;
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/ reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
h) veniturile din diferențe de curs valutar;
i) veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul “709”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
k) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
m) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.

De la 1 ianuarie 2018, nivelul contribuțiilor plătite pentru salariul brut urmează să scadă cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, însă din totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator, 20 de puncte se transfera catre salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuții reținute de angajator in numele salariatului, iar contribuțiile ramase in sarcina angajatorului, respectiv 2,75% scad la 2,25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale.
Rămâne în sarcina angajatorului obligația de a calcula, de a reține și de a vira aceste sume către bugetul de stat.
O altă modificare notabilă o reprezintă reducerea de la 16% la 10 % a impozitului pe venitul persoanelor fizice, aplicabil și în cazul premiilor acordate de organizatorii de jocuri de noroc în cadrul campaniilor de promovare a activității. Reducerea se aplică numai în cazul veniturilor obținute de participanți după data de 1 Ianuarie 2018.
Deși așteptată de o parte semnificativă dintre organizatorii de jocuri de noroc și de participanți, modificarea privind impunerea veniturilor obținute din jocuri de noroc, în sensul transferării de la participant către organizatori a obligației de calculare, reținere șI virare a impozitului datorat, nu a fost adoptată de Guvern.
Rămâne de văzut dacă aceasta va fi inclusă în legea de aprobare, așteptată în cursul lunii ianuarie sau februarie a anului 2018.

De asemenea, v-ar putea interesa

Niciun comentariu

Lăsați un comentariu