General Important Nr. 93 / Noiembrie 2017

Practica jocurilor de noroc

Măsurile fiscale preconizate, din 2018 – consecințe asupra activității jocurilor de noroc

Serie de articole de Anchidim Zăgrean, vicepreședinte Rombet

Sfârșitul de an găsește pe toți actorii din economia românească la dezbateri, publice sau private, încercând să deslușească consecințele de ordin organizatoric, natura socială, efectele asupra profitabilității precum și logistica necesară, ca urmare a intrării în vigoare, din ianuarie 2018, a mult discutatelor modificări legislative privind fiscalitatea.
Aceste modificări nu au cum să ocolească nici pe organizatorii de jocuri de noroc, iar în cele ce urmează vom încerca să sintetizăm unele dintre aceste consecințe, asupra mediului de afaceri.
Prin modificările preconizate, referitoare la impozitarea, în funcție de nivelul venitului realizat, pentru cei cu venituri anuale sub un milion de euro, cu o cotă de 1%, măsura fiscală ar aduce efecte pozitive asupra domeniului, cu precădere asupra activității desfășurată în comun, cu alți operatori economici, sub forma asocierii în participație, deoarece nu s-ar mai pune problema ca veniturile din jocuri de noroc să fie excluse de la această formă de impozitare.
Singura problemă delicată este dată de faptul că ar fi, din nou, pusă în discuție necesitatea înțelegerii de către instituțiile statului, în special ANAF, a modului de calculare șI înregistrare, în evidențele proprii, a venitului realizat din această activitate, cu respectarea reglementărilor naționale și europene. Deși sunt clare și fără putință de interpretare, dincolo de orice îndoială, perioada precedentă a demonstrat că inspectorii ANAF pot să interpreteze aceste reglementări, în propria manieră, în așa fel încât să se creeze imaginea unui domeniu expus evaziunii fiscale.
Afirmația că reglementările actuale sunt clare și imposibil de interpretat, așa cum s-a întâmplat în perioada precedentă, este susținută de următoarele documente relevante:
1. Tratatul privind funcționarea UE, la articolul 288, stabilește clar că pentru exercitarea competențelor Uniunii, instituțiile adoptă regulamente, directive, decizii, recomandări și avize, iar în ceea ce privește Regulamentele acestea au aplicabilitate generală, sunt obligatorii în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru;
Regulamentele UE, obligatoriu de aplicat, conform celor de mai sus, în baza cărora organizatorii de jocuri de noroc, trebuie să stabilească și să înregistreze venitul, din această activitate, îl reprezintă:
a) Regulamentul 549 din 2013 și care, la punctul 4.135, se referă, în mod expres la jocurile de noroc, explicând pe înțelesul oricui, prin definiție, ce conține suma încasată de la jucătorii care participă la jocurile de noroc.
„Definiție: sumele plătite pentru bilete de loterie sau pariate constau în două elemente: plata pentru un serviciu către unitatea care organizează loteria sau jocul de noroc și un transfer curent rezidual către câștigători”.
Regulamentul UE 1126/2008, consolidat la zi, prin care au fost adoptate anumite standarde internaționale de contabilitate, iar pentru stabilirea venitului din prestarea de servicii, aplicabilă jocurilor de noroc, trebuie obligatoriu să fie puse în practică cele prevăzute de Standardul internațional de contabilitate 18 – Venituri-respectiv faptul că „Veniturile includ doar intrările brute de beneficii economice primate sau de primit de către entitate în nume propriu”
2. Tratatul privind funcționarea UE, la articolul 280, prevede ca Hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene au forță executorie, iar în ceea ce privește venitul realizat din activitatea de jocuri de noroc, în jurisprudența acestei instituții europene, este dezvoltat modul cum poate fi judecată, ca realitate economică, întreaga procedură privind participarea la jocul de noroc și apoi stabilirea venitului din prestare de serviciu cu caracter special, de către organizatorul jocului de noroc:
a) Prima hotărâre a fost pronunțată, cu titlu preliminar, la 5 mai 1994, conform art.267 din TFUE, cunoscută și sub denumirea de „cazul Glawe” și care spune că o bază de impozitare (un venit impozabil) nu trebuie să cuprindă sume colectate de organizator și apoi distribuite, sub formă de premii, jucătorilor;
b) Urmează apoi o serie de alte hotărâri ale CJUE, pe același subiect și care pleacă, de fiecare dată, de la „cazul Glawe”, iar în „Concluziile avocatului general Yves Bot” regăsim explicit interpretarea reglementărilor contabile, atunci când stabilesc venitul unei prestări de serviciu, ca sumă încasată „în nume propriu”, iar avocatul general spune că aceasta, în cazul jocurilor de noroc, este „constituită numai din procentajul din sumele puse în joc de care exploatatorul poate dispune în mod efectiv pentru sine, ceea ce înseamnă că acest procentaj nu include procentajul din totalul sumelor puse în joc care corespunde câștigurilor plătite jucătorilor”.
3. In sfârșit, Directiva UE privind TVA, spune la art.135 că „Statele membre scutesc următoarele operațiuni: pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc, sub rezerva condițiilor și restricțiilor stabilite de fiecare stat membru”, iar avocatul general Yves Bot argumentează faptul că această scutire nu este prevăzută pentru a crea vreun avantaj jocurilor de noroc, ci „Scutirea de care pot beneficia aceste jocuri este motivată de considerente de ordin pur practic, legate de faptul că operațiunile de jocuri de noroc nu se pretează prea bine la aplicarea TVA-ului . Astfel, TVA-ul este un impozit pe consum a cărui bază de impozitare o constituie suma primită în schimbul furnizării unui bun sau al prestării unui serviciu. Acest system nu este ușor de aplicat jocurilor de noroc, în care consumatorii plătesc mize în schimbul unei șanse de a obține un câștig, de o valoare superioară eventual”.
Concluzia este una cât se poate de clară: venitul din activitatea de jocuri de noroc, care se înregistrează în contabilitatea proprie și care reprezintă cifra de afaceri, din această activitate, este reprezentată de partea din suma încasată, sub formă de taxă de participare la joc, care rămâne la dispoziția organizatorului „în nume propriu” sau ca „beneficii economice” și „de care poate dispune în mod efectiv”, dar, după ce din taxa colectată au fost scăzute premiile acordate jucătorilor.

Revenim cu alte opinii, în următorul număr al revistei…

De asemenea, v-ar putea interesa

Niciun comentariu

Lăsați un comentariu