De Dr. Cristian Andrei, Expert Asociația Joc Responsabil; Institutul de Relatii Umane
La finalul lunii octombrie am participat la Bruxelles la conferința europeană Responsibility in Gaming. Evenimentul s-a concentrat pe ceea ce pot face toți actorii implicați pe piața de profil pentru a crea un cadru eficient de lucru privind jocul responsabil, în paralel cu înțelegerea cauzelor profunde care determină apariția problemelor legate de practicarea în exces a jocurilor.
Evenimentul s-a bucurat de prezența unor reprezentanți ai majorității țărilor vest-europene (Olanda, Danemarca, Marea Britanie, Austria, Belgia, Elveția) dar și din alte țări precum Canada, România și Malta – profesioniști din industria jocurilor de noroc, avocați, reprezentanți ai autorităților de reglementare, furnizori de servicii conexe industriei de profil, precum și specialiști care lucrează cu persoanele care au probleme legate de jocurile de noroc.
Conferința a abordat teme precum: jocurile de noroc și jocurile pe calculator la tineri: ar trebui să fim îngrijorați de aceste două activități care să fie mai bine reglementate?; o mai bună înțelegere a design-ului unui joc pe calculator și reducerea riscurilor asociate jocurilor de noroc; practicarea jocurilor de noroc din perspectivă neuroștiințifică; psihologia, mecanismul de machine learning, evaluarea riscului și intervenția automatizată – mentorat în domeniul jocului responsabil pe calculator; o perspectivă asupra legislației europene privind jocurile de noroc și adicția față de acestea; integrarea inteligenței artificiale în demersul unui jucător de a practica într-o manieră mai sigură jocurile de noroc – oportunități și provocări; utilizarea științelor comportamentale în stabilirea modului de intervenție în cazul jucătorilor la loteria națională; conceptul de diversitate și responsabilitățile în aplicarea reglementărilor privind jocurile de noroc online; rolul certificării în interfața dintre autoritatea de reglementare, furnizor și operator.
În cadrul conferinței, Dan Iliovici – vicepreședinte al Asociației Rombet, a susținut o prezentare referitoare la reglementare și auto-reglementare în publicitatea pentru jocurile de noroc, la nivelul diferitelor state europene. Acesta a evidențiat avantajele și dezavantajele celor două tipuri de abordări și a pledat pentru varianta co-existenței reglementării și auto-reglementării. „Colaborarea dintre autorități și industrie este cheia realizării unui așa-numit marketing responsabil în gambling,” a argumementat Dan Iliovici.
Organizatorul evenimentului, Pieter Remmers, CEO la Assissa Consultancy Europe, companie specializată în politici și programe privind jocul responsabil, și-a manifestat preocuparea față de fenomenul „gamificării jocurilor de noroc” și a îndemnat participanții la conferință să dezbată cu prioritate implicarea pe care o are inteligența artificială în industria jocurilor de noroc.
La rândul său, Jeffrey Derevensky de la Universitatea McGill din Canada a adus în discuție faptul că la ora actuală, la nivel mondial, 3 miliarde de tineri practică jocuri pe calculator, iar 10% dintre aceștia se află la risc de adicție. Mai mult, acesta consideră că o medie de 30 de ore pe săptămană petrecute la calculator pentru activități de gaming reprezintă un indicator alarmant pentru amploarea pe care jocurile pe calculator au luat-o în ultima decadă. Comparativ cu consumul de alcool, droguri sau țigări, care crește odată cu vârsta – consumul de jocuri pe calculator se păsterază constant de la o vârstă la alta. În consecință, Derevensky a subliniat că industria de gaming s-ar putea inspira din exemplul pe care îl dă industria jocurilor de noroc în privința auto-reglementării.
Jonathan Parke, fondator și director al companiei de cercetare în domeniul psihologiei comportamentale a jocurilor de noroc, Sophro, a subliniat importanța existenței unor metode de conștientizare a jocului, în ideea de a proteja jucătorul de eventualele probleme pe care le-ar putea avea practicarea acestora în exces. Iar aceasta este cu atât mai importantă cu cât metoda de a deghiza o pierdere în câștig, astfel încât jucătorul să continue să joace, reprezintă o practică foarte răspandită.
Profesorul Kim Mouridsen, fondatorul Mindway AI, a subliniat faptul că inteligența artificială este tot mai implicată în jocul responsabil, prin substratul său neuroștiințific pe care îl imită, în condițiile în care aceasta poate identifica riscurile la care se poate expune un jucător.
La rândul său, Dr. Michael Auer, reprezentant al companiei Neccton a atras atenția asupra faptului că în general, jucătorii subestimează pierderile pe care le pot suferi în urma practicării excesive a jocurilor și de aici, riscul de a nu se opri. El dă exemplul programului britanic Mentor care este proiectat astfel încât să îi arate jucătorului situația în care se află în timp real.
În ceea ce mă privește, am descries audienței serviciul de consiliere psihologică online 24/7, lansat de Asociația Joc Responsabil la inceputul lunii septembrie a acestui an. Vestea bună este că în Europa, se pare că Romania este singura țară care dezvoltă un astfel de serviciu. De asemenea, am îndemnat reprezentanții industriei să depășească frica de autorități, mass media și de comunitate, să nu considere jocul responsabil ca fiind ceva defensiv, ci să fie proactivi. Totodată, am propus participanților să facă un pas către jucători, concepând un mesaj comun către aceștia și i-am indemnat pe colegii de specialitate să învețe de la tineri, pentru că ei sunt adevărații cunoscători ai gamingului online.
Joc Responsabil
Dr. Cristian Andrei, Expert Asociația Joc Responsabil; Institutul de Relatii Umane
