Craving-ul sau nevoia incontrolabilă a jucătorilor de jocuri de noroc
Leliana Valentina Pârvulescu
Psiholog program Joc Responsabil în cadrul Asociației Joc Responsabil
De multe ori, un jucător care a depășit limita experienței de a juca din plăcere, în mediul online sau în sala de joc, se confruntă cu o emoție puternică și inexplicabilă pe care nu o poate stăpâni, respectiv aceea de a se așeza în fața ecranului sau de a intra într-o locație de jocuri de noroc. În cazuistica activității de psihoterapie pe care o desfășor, din 2012, în cadrul Asociației Joc Responsabil, în calitate de psiholog, mă întâlnesc frecvent cu acest fenomen. Pacientul care a dezvoltat o adicție față de jocuri de noroc descrie această nevoie ca pe ceva care îl strânge, ceva deosebit de greu, care îl apasă și care îi produce dureri în piept și senzația că nu mai poate respira. Toate acestea încetează atunci când începe să joace sau când intră în sala de joc.
Este într-adevăr un mecanism complex care se numește craving. Singura șansă a acestor pacienți să depășească această stare este parcurgerea unui program de psihoterapie cu un psiholog specializat, un program de durată, ce necesită implicarea jucătorului și a familiei.
Ce este craving-ul?
Termenul englezesc craving poate fi tradus prin poftă. Craving-ul constă într-o nevoie intensă şi incontrolabilă de a juca din nou, pe care persoana nu reuşeşte să o înfrâneze și care devine prioritatea numărul unu. În acel moment, pentru respectiva persoană, a juca din nou este lucrul cel mai important, mai mult decât munca, decât familia, decât cei dragi, decât propria protecţie. Craving-ul este mai degrabă o nevoie de nestăvilit decât o dorinţă. Dorinţa este de obicei plăcută, craving-ul, însă, nu, este perceput ca o necesitate care nu poate fi amânată şi care trebuie satisfăcută imediat, cu orice preţ. Persoana se simte împinsă în mod irezistibil să-şi satisfacă această poftă, chiar dacă în mod conștient nu vrea. Este foarte important pentru jucător să știe să facă diferența și să înțeleagă cum să se poziționeze față de craving. Dar cel mai important este ca familia jucătorului să conștientizeze cu ce se confruntă acesta și să acționeze ghidat pentru a ajunge la depășirea problemelor. Din acest motiv, una din tehnicile folosite cu succes în cabinetele de psihoterapie ale Asociației Joc Responsabil este cea în care este implicată și familia, ședințele de psihoterapie, cinci ședințe gratuite oferite prin programul Joc Responsabil jucătorilor, se desfășoară în multe dintre cazuri împreună cu familia jucătorului.
Craving-ul modifică gândurile persoanelor, convingerile lor, sistemul lor de valori. Dacă jucătorul este conștient în mod rațional de necesitatea de a renunța la jocurile de noroc și a hotărât că nu mai joacă, în momentul în care este stăpânit de craving îi apar o serie de gânduri care tind să justifice schimbarea părerii. „Mă întorc la joc doar pentru a vedea dacă reuşesc să rezist, pentru a demonstra că sunt mai puternic decât jocul. Simt că norocul este de partea mea şi că voi putea în sfârşit să recuperez banii pierduţi”. Tocmai de aceea fenomenul craving-ului este caracteristic adicțiilor şi este un mecanism care duce la recidivă. Nu există adicție fără craving; acesta nu poate fi combătut doar de voinţă întrucât alterează funcţionarea voinţei înseşi. Pentru a combate şi a învinge craving-ul este necesară psihoterapia așa cum am afirmat mai sus.
Identificarea craving-ului
Craving-ul nu este o condiţie perenă şi constantă a persoanei care a dezvoltat o adicție. De obicei are o evoluţie în valuri. Un început gradual, o creştere mai mult sau mai puţin rapidă a intensităţii până la o senzaţie de ceva insurmontabil şi apoi o diminuare până la dispariţie. Simptomele fizice care apar sunt tremor, transpirație, palpitații, nod in gât, senzație de sufocare, amețeală, agitație.
De obicei, un episod de craving tinde să aibă o durată scurtă (minute, chiar secunde), dar uneori durează mai multe ore. Prelungirea fenomenului apare mai ales dacă este alimentat de jucător cu gânduri şi fantezii precum: „Cum pot să fac rost de bani pentru a juca? Ce scuză pot să găsesc pentru a-i ascunde recidiva soţiei mele/soţului meu? De data asta simt că voi câştiga o sumă importantă …”. Acest tip de gânduri reprezintă o reacţie obişnuită la starea de craving, dar tind să intensifice şi să prelungească starea respectivă.
Situaţiile şi stimulii asociaţi jocului (medii, persoane …) pot de altfel să favorizeze apariţia craving-ului. Acest fenomen a fost demonstrat de cercetări experimentale cu utilizarea unor tehnici de rezonanţă magnetică sau tomografie. S-a putut observa că anumiţi stimuli pot activa unele zone din creierul uman care la rândul lor declanşează craving-ul.
