Măsurile fiscale aplicabile organizatorilor de jocuri de noroc pe perioada stării de urgență
De Dumitru Loredana Marlen, Avocat Stagiar Colaborator CI Luca Mihai-Cătălin
Având în vedere faptul că încă, urmare a instaurării stării de urgență pe întreg teritoriul României, în ceea ce privește organizatorii de jocuri de noroc de tip land-based, mai sunt aspecte care presupun clarificări, mai ales cu privire la documentele în baza cărora aceștia își desfășoară activitatea, obligațiile de plată aferente acestora și nu numai, ne-am propus cu acest prilej să analizăm principalele măsuri incidente, din domeniul dreptului fiscal cu precădere, pe care starea de urgență le implică.
Astfel, urmare a suspendării jocurilor de noroc tradiționale pe întreaga perioadă a stării de urgență decretate și având în vedere mă surile ce au survenit ulterior suspendă rii, măsuri ce au avut implicații puternice în ceea ce privește identificarea unor soluții optime atât pentru organizatorii de jocuri de noroc a căror activitate a fost întreruptă, cât și pentru partenerii contractuali ai acestora, pe de o parte, și salariații afectați, pe de altă parte, apreciem că se impune, date fiind toate aceste evenimente și în scopul de a ușura sarcina operatorilor, să surprindem în cuprinsul acestui articol principalele măsuri fiscale aplicabile atât pe durata stării de urgență, cât și ulterior acesteia.
I. În ceea ce privește principala îngrijorare a operatorilor de jocuri de noroc tradiționale, referitoare la licențele și la autorizațiile de organizare și de exploatare a jocurilor de noroc a căror valabilitate expiră pe durata stării de urgență, art. 14 din Decretul 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, prevede cu titlu general faptul că Se menține valabilitatea documentelor eliberate de autoritățile publice care expiră pe perioada stării de urgență.
Decretul nu detaliază această măsură (care este durata de valabilitate a acestor documente ulterior stării de urgență, dacă primesc o nouă perioadă de valabilitate completă la finalul stării de urgență etc.), iar in lipsa unei astfel de clarificări, valabilitatea documentelor în cauză ar trebui să fie considerată prelungită cu întreaga durată a stării de urgență.
Acest ultim aspect este clarificat în cuprinsul Proiectului de OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare, care în cuprinsul art. VIII prevede că Ordonanța Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc se completează după cum urmează:
1. La articolul 12, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, alineatul (1’), cu următorul cuprins:
(1’) Licențele de organizare a jocurilor de noroc care expiră pe durata stării de urgență se prelungesc de drept cu 90 de zile de la data încetării stării de urgență. Operatorii din domeniu care doresc continuarea activității pot formula cereri pentru reautorizarea activității până cel mai târziu în 90 de zile de la data încetării stării de urgență.
2. La articolul 12, după alineatul (3), se introduce un nou alineat, alineatul (3’), cu următorul cuprins:
(3’)Autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc care expiră pe durata stării de urgență se prelungesc de drept cu 90 de zile de la data încetării stării de urgență. Operatorii din domeniu care doresc continuarea activității pot formula cereri pentru reautorizarea activității până cel mai târziu în 90 de zile de la data încetă rii stării de urgență.
Astfel, dacă proiectul ar fi aprobat în forma prezentată, s-ar clarifica următoarele aspecte:
– Licențele și autorizațiile de organizare și exploatare a jocurilor de noroc care expiră pe perioada stării de urgență își mențin valabilitatea pe întreaga perioadă a stării de urgență (aspect ce reieșea și din interpretarea art. 14 din Decretul nr. 195/2020 privind instaurarea stării de urgență).
– Licențele și autorizațiile de organizare și exploatare a jocurilor de noroc care expiră pe perioada stării de urgență își prelungesc valabilitatea și ulterior stării de urgență, pentru cel mult 90 de zile, perioadă în care operatorii care doresc reluarea activității pot formula cereri de reautorizare.
În altă ordine de idei, în ceea ce privește obligațiile de plată aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc tradiționale, același Proiect prevede în cuprinsul punctului 3 al art. VIII, faptul că, la articolul 14 din OUG 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, după alineatul (5) se introduc trei alineate noi, alineatele (6)-(8), care vor avea următorul cuprins:
(6) Pe durata stării de urgență, obligațiile de plată aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc tradiționale se suspendă.
(7) Pentru activitățile prevăzute la alin. (6), nu se aplică sancțiunile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență referitoare la neplata taxelor aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc, dacă plata taxelor care intră sub incidență prevederilor alin. (6) se efectuează în cel mult 30 de zile lucrătoare de la încetarea stării de urgență.
(8) Operatorii care intră sub incidența alin. (6) nu datorează taxe aferente autorizațiilor de exploatarea a jocurilor de noroc pe întreaga perioadă a stării de urgență.
Apreciem că propunerea este de bun augur, aducând clarificări importante în ceea ce îi privește pe organizatorii de jocuri de noroc tradiționale, menite să mai înlăture din incertitudinile care planează asupra obligațiilor ce le incumbă sau nu acestora pe perioada suspendării activității.
II. În ceea ce privește obligațiile fiscale aferente indemnizației de șomaj, așa cum am expus și într-un articol anterior, aceasta este supusă, conform art. XI alin. (4) din Ordonanța nr. 30/2020, impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii.
Calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări de sănătate se realizează de către angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Termenul de plată și declarare a obligațiilor fiscale prevăzute mai sus este data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de șomaj.
Din interpretarea noilor dispoziții legale, rezultă, cel puțin din punctul nostru de vedere, că aceste contribuții nu vor fi suportate de către angajator din fonduri proprii, urmând a se calcula, reține și plăti de către acesta ulterior obținerii de la bugetul asigurărilor de șomaj a îndemnizațiilor.
Astfel, Declarațiile pentru contribuții și impozite se completează conform regulilor prin Codul Fiscal și Codul de procedura Fiscală, însă termenul de declarare și plată efectivă a contribuțiilor și a impozitului este amânat până pe 25 ale lunii următoare față de momentul la care angajatorii încasează indemnizația de șomaj tehnic de la stat, cuobligația angajatorilor de a achita taxele și contribuțiile cu prioritate din indemnizația subvenționată de stat.
De asemenea, pentru indemnizații nu se datorează contribuție asiguratorie pentru muncă.
Menționăm că, și în acest caz, există un Proiect de lege în dezbatere prin care se propune amânarea plății contribuțiilor de asigurări sociale aferente acestei indemnizații pe o perioadă de 3 luni cu recuperarea acestor debite în următoarele 12 luni după încetarea măsurii. Rămâne de văzut, în perioada de va urma, care va fi decizia legislativului în acest sens.
III. O altă prevedere care interesează operatorii economici și în egală măsură și organizatorii de jocuri de noroc se regăsește în cuprinsul art. 1 din Ordonanța nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative.
Astfel, în scopul susținerii activității economice dar și a creșterii gradului de colectare a creanțelor bugetare pe perioada stării de urgență, Ordonanță stipulează în beneficiul contribuabililor plătitori de impozit pe profit care plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiași trimestru, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv, o bonificație calculată asupra impozitului pe profit datorat, în cuantum de:
– 5% pentru contribuabilii mari;
– 10% pentru contribuabilii mijlocii;
– 10% pentru ceilalți contribuabili care nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de mai sus.
În acest caz, impozitul pe profit se determină prin scăderea din impozitul datorat a bonificației calculate potrivit celor indicate mai sus.
Plătitorii de impozit pe profit vor avea obligația de a înscrie în mod distinct în declarația anuală de impozit pe profit bonificația calculată în temeiul ordonanței.
De asemenea, precizăm că măsura se aplică doar cu privire la impozitul aferent primului trimestru din 2020 – scadent la 25 aprilie 2020.
IV. În cuprinsul Ordonanței nr. 29 din 18 martie 2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare sunt prevăzute măsuri care apreciem că trebuie, de asemenea, punctate și anume:
– Pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data 18 martie nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalitați de întârziere conform Codului de procedură fiscală.
Deși pentru neplata acestor datorii nu se percep penalități și nu se încep/se suspendă executările silite, măsura nu reprezintă o amânare a termenului de depunere a declarațiilor sau o amânare de plata propriu-zisa a taxelor și impozitelor și nu scutește contribuabilii de obligația de depunere în termen a declarațiilor fiscale relevante.
Pentru nedepunerea declarațiilor în termen, se percep în continuare penalitățile de nedeclarare în conformitate cu legislația fiscală.
– Obligațiile fiscale prevăzute mai sus nu sunt considerate obligații fiscale restante.
– Se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală. Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești se aplică, prin efectul legii, de către instituțiile de credit sau terții popriți, fără alte formalități din partea organelor fiscale.
– Măsurile fiscale prevăzute anterior încetează în termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgență.
În concluzie, în ceea ce privește măsurile fiscale aplicabile pe perioada stării de urgență operatorilor de jocuri de noroc, observăm că reglementările în acest sens nu sunt unele precise, care să aibă în vedere specificul activității de organizare și exploatare a jocurilor de noroc, fiind reglementate într-o manieră generală, cât mai largă, prin raportare de cele mai multe ori, la o gamă largă de operatori economici.
