Specialiștii au cuvântul

0

Să înțelegem jocul…

De la motivație la factorii de risc…
de Leliana Pârvulescu – Psiholog

Au trecut zilele de frig și mă bucur de soarele exagerat de generos și de plimbările în mijlocul naturii.

Mă plimb în Herastrău și mă întâlnesc cu unul dintre amicii mei, pe care l-am cunoscut în sala de joc. A trecut prin etapele programului „Joc responsabil”, pe care îl coordonez și îmi zâmbește larg, fericit și el de starea de bine pe care o dă aerul și soarele.

Ne așezăm pe o bancă și începem să depănăm întâmplări….. înțeleg că simte nevoia să știe ce faze ar putea parcurge un jucător patologic, de la momentul în care începe să joace și până la momentul în care poate ajunge în starea de dependență.

Anumiți autori (Custer, 1982), disting „faze de progresie în jocul de noroc patologic”, în care jucătorul se poate mișca fie către agravarea problemei, fie către rezolvarea ei. Mai precis, au fost individualizate următoarele etape:
• FAZA ÎN CARE CÂȘTIGĂ: caracterizată de jocul ocazional și de un câstig inițial, care motiveaza persoana să joace în mod progresiv, întotdeauna datorită faptului că jocul produce plăcere și îndepărtează tensiunile și emoțiile negative.
• FAZA ÎN CARE PIERDE : se referă la momentul în care jucătorul începe să piardă, ceea ce duce la creșterea sumelor de bani pe care persoana le joacă, la apariția datoriilor, la creșterea preocupării de a juca din ce în ce mai mult și a timpului petrecut în sala de joc.
• FAZA DE DISPERARE: în care crește și mai mult timpul dedicat jocului și ca urmare apare izolarea socială, apar probleme la locul de muncă sau la școală și probleme familiale (divorț, separare). Uneori toate acestea pot genera gesturi disperate și tentative de suicid.
• FAZA CRITICĂ: în care apare dorința de a cere ajutor, de a ieși din problema apărută și speranța și tentativa reală de a rezolva lucrurile.
• FAZA DE RECONSTRUCȚIE: în care încep să se vadă îmbunătățiri în viața de familie, în capacitatea de a planifica noi obiective și în creșterea propriei stime de sine.
• FAZA DE CREȘTERE: în care se dezvoltă o capacitate majora de introspecție și un nou stil de viață, departe de jocul de noroc patologic, în care persoana înțelege că jocul de noroc poate deveni o sursă de placere și de petrecere a timpului liber.

De la motivație la factorii de risc

Numeroase studii au încercat să individualizeze factorii de risc care determină o persoană să devină „jucător patologic impulsiv” și apoi jucător dependent, referindu-se la trei aspecte, cu interacțiune între ele.
• ASPECTE BIOLOGICE: care privesc în principal factorii neurofiziologici. Nu este încă demonstrat, dar dezechilibrul acestor neurotransmițători poate determina un dezechilibru în funcționarea lor, transpus în deficiența în producerea de serotonină, o substanță chimică din creier responsabilă de echilibrul afectiv – comportamental, care la jucătorii patologici scade sub medie.
• ASPECTE AMBIENTAL-EDUCATIVE: contează atât educația primită cât și mediul în care persoana evoluează, caracterizată de situații problematice și de o tendință în a stimula și hipervaloriza posibilitatea de a fi fericit, legată de posesiunea banilor. Prezența unor dificultăți economice legate de exemplu de situația în care apare pierderea jobului, este un factor de risc pentru ludomanie.
• ASPECTE PSIHOLOGICE: sunt cele mai conexe tulburărilor de personalitate care stau în spatele virajului către dependență în general, cu nevoia de a reuși să demonstreze un control asupra a ceea ce există în jur.

Jocurile care se pare că au o predispoziție majora către risc, sunt acelea care oferă o apropiere mare spațio – temporală între pariu și premiu, așa cum sunt slot – machines și jocurile în cazinou, dar și videopoker și Bingo.

Ca și persoane, riscul cel mai mare există la femei, casnice și cele care au o afacere, cu vârsta între 40 și 50 de ani, iar la bărbați, la cei fără un job sau cei care au o afacere și au contact în permanență cu banii (activități de vânzare, de ex), în jurul vârstei de 40 de ani.

Din momentul în care jocul de noroc patologic a fost recunoscut ca și tulburare psihologică, diferită de alte probleme, au fost dezvoltate diverse programe de intervenție, așa cum este programul „Joc Responsabil”, care are tehnici și metode specifice pentru recuperarea persoanelor care au trecut linia între jocul de plăcere și jocul patologic.

De asemenea sunt foarte utile, rezultatele legate de participarea jucătorilor patologici la grupuri de suport, pe care le desfășurăm cu succes în cadrul programului, unde există etape care conduc persoana spre ieșirea din problemă.

Ceea ce este de subliniat, este că prin intermediul metodelor terapeutice individuale și de grup obiectivele terapeutice sunt mereu centrate pe posibilitatea de modificare, astfel că pe lângă modificarea comportamentului de joc, apar și schimbări în substratul cognitiv legat de gândul că mai devreme sau mai târziu va veni ziua în care câștigul la joc poate schimba propria viață, rezolvând în mod magic propriile probleme.

Până data viitoare, traiți liber!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here