De vorbă cu Bogdan Chirițoiu, Președinte al Consiliului Concurenței și Dan Ghiță, Președinte ROMBET.

Domnule Președinte, spuneați cu ceva vreme în urmă, că “misiunea Consiliului Concurenţei este protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în interesul consumatorilor.” Care ar fi descrierea pe care ați face-o acum felului în care misiunea inițială a dat roade?

Încă din 2009, de când am preluat mandatul, am simțit efectele crizei economico-financiare. Brusc, obiectivul major a devenit lupta cu prețurile în mediul concurențial. Mi-am dorit să fim o instituţie promptă, orientată spre rezultate, pe creşterea eficienţei pieţei. Şi asta pentru că obiectivul nostru este de a avea mai multă concurenţă în România, ceea ce înseamnă o mai bună eficienţă a economiei şi implicit bunăstarea consumatorului. A fost un efort care ne-a luat 2 ani de activitate: un an de pregătire a textului şi adoptarea prin OUG, iar apoi, un an de zile a durat dezbaterea parlamentară şi modificarea substanţială a textului în Parlament.

Prin modificarea şi completarea legislaţiei, au fost adaptate procedurile naţionale la prevederile comunitare în domeniul concurenţei, oferindu-ne câteva pârghii în plus, pentru a ne atinge acest obiectiv de a fi mai flexibili şi de a avea un impact economic mai rapid.

Ajungem direct la un subiect sensibil pentru industrie, pentru economia românească și pentru toți cei implicați: OUG 77/2009. Ce ne puteți spune despre implicarea Consiliului Concurenței în acest aspect?

Consiliul Concurenței, în calitatea sa de autoritate administrativă autonomă a fost abilitat prin lege cu posibilităţi de intervenţie atunci când masurile luate de stat pot avea impact anticoncurenţial într-o piaţă. Dacă însă în cazul unui act administrativ cu caracter normativ – de exemplu, hotărâre de guvern, ordin de ministru – Consiliul Concurenței poate impune, printr-o decizie, supusă, evident, controlului judecătoresc, modificarea sau eliminarea unei prevederi anticoncurenţiale în cazul unei legi, Consiliul Concurenței nu poate decât să formuleze propuneri sau recomandări în acest sens, de care, aşa cum precizam anterior, Parlamentul poate ţine cont sau nu.

Consiliul Concurenţei a avut numeroase intervenţii care au vizat eliminarea din legislaţia din domeniu a acelor prevederi cu impact anticoncurenţial, care creează sau pot creea discriminări în piaţă, prin avantajarea unora (în special Loteria Română) în detrimentul celorlalţi.

Ne-am numărat printre cei care au salutat apariția Rombet – asociatia organizatorilor de pariuri. Conducerea asociatiei si-a propus să se implice foarte mult în bunul mers al industriei și în revigorarea dialogului cu autoritățile. Există încă mulți agenți economici care văd statul ca pe un inamic, ca pe o piedică pentru business. Cum poate Consiliul Concurenței să se implice, la rându-i, în acest dialog?

În anii de început ai existenţei sale, Consiliul Concurenței s-a implicat activ în acest proces prin încheierea unor protocoale cu cateva asociaţii din domenii diferite, în cadrul cărora s-a procedat la o promovare asiduă a concurenţei în rândul membrilor acestora. În prezent, regulile de concurenţă sunt deja cunoscute şi conştientizate la scară largă, astfel încât nu mai apare ca oportună o astfel de abordare.
Asociaţiile pot reprezenta un fel de forum pentru schimburi de idei în domeniul în care activează interacţionând cu autorităţile publice ocazional pentru a promova sau a se opune unei reglementări.
Atunci când asociaţia are puteri de reglementare conferite de stat printr-o lege aceasta poate cere punctul de vedere al Consiliului Concurenței cu privire la iniţiativa sa sau cu privire la orice reglementare care o priveşte. Acest aspect este însă unul mai degrabă procedural.

Ce se mai întâmplă la Loteria Română în raport cu instituția pe care o conduceți? După câștiguri record, a urmat o amendă… record dată de Consiliul Concurenței. Privită din afară, Loteria pare o eternă problemă. Cum vedeți dumneavoastră evoluțiile legate de Loteria Română?

Principala problemă din punct de vedere al regulilor de concurenţă o reprezintă în continuare videoloteria, joc încadrat de actuala reglementare în categoria jocurilor loto, pentru care Loteria Română deţine exclusivitate, şi nu în categoria slot-machine, aşa cum s-a constatat de către Consiliul Concurenței atât prin decizia din 2006 cât şi prin cea din 2013. Pe acest subiect există o investigaţie în derulare.

Acordarea, însă, unei exclusivităţi Loteriei Române, fără o licitaţie deschisă şi transparentă sau fără perceperea unei compensaţii corespunzătoare, poate reprezenta o măsură de ajutor de stat.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că instituția noastră acţionează fie în urma sesizărilor unor probleme de concurenţă venite din piaţă, fie din oficiu atunci când în urma unor analize preliminare constată că există suficient temei de fapt şi de drept pentru declanşarea unei investigaţii. În cazul Loteriei, surprinzător a fost că nu au existat semnalări din piaţă cu privire la aspectele care au făcut obiectul acestei investigaţii. Contractul în discuţie a fost secretizat o perioadă destul de lungă. Înainte de declanşarea investigaţiei, a fost efectuată o analiză preliminară a acestuia, încercându-se, în principal, clarificarea statutului videoloteriei raportat atât la piaţă, cât şi la reglementările în vigoare.

Mediul online rămâne o problemă în România. Ne puteți spune cum s-a implicat Consiliul Concurenței pentru adaptarea legislației la mediul online și la operatorii de jocuri de noroc pe internet?

Propunerile şi recomandările Consiliului Concurenței au avut în vedere, în special, ca accesul pe piaţă al operatorilor de monitorizare şi raportare să nu fie guvernat de reguli excesive şi discriminatorii precum şi ca preţul prestaţiilor acestora să nu fie plafonat prin norme. Pentru noi rămâne interesantă eventuala substituibilitate a jocurilor de noroc online cu cele land based, în funcţie de care va fi formulată şi poziţia Consiliului Concurenței.

Domnule Dan Ghiță, în calitate de președinte Rombet, ne puteți spune care mai sunt evoluțiile legate de propunerea legislativă de modificare a OUG 77/2009? Știm că, imediat după înființare, conducerea asociației s-a implicat activ în protejarea intereselor industriei în fața unor eventuale prevederi legale aprobate fără o documentare solidă…

Faptul că situația este mai complexă decât au crezut inițiatorii legii o dovedește nu doar implicarea Rombet și stimularea dialogului constructiv pe care am împărtășit-o în toată această perioadă, ci și avizul negativ dat de Guvern propunerii, la sfârșitul lunii iulie. Pe noi ne bucură acest lucru: este benefic industriei din mai multe puncte de vedere. În primul rând, pare că situația începe să se clarifice în ceea ce privește industria jocurilor de noroc: cum funcționează, cum se raportează la propria legislație și la cea europeană, care sunt plusurile și minusurile, cum trebuie să funcționeze un dialog real cu autoritățile. Este doar un prim pas pe care l-am făcut pe drumul normalizării acestei construcții.

Al doilea, mai dificil, va fi cel de începere a modificării percepției față de această industrie pe care o evaluăm undeva la 1 miliard de euro anual numai în România. Pentru a iniția o lege pentru asemenea industrie, e nevoie de studii solide, bine documentate, iar propunerile trebuie să stea pe masa dialogului până când toate părțile înțeleg și sunt de acord cu eventuale modificări.

Și, pentru că vorbeam de studii, Rombet pregătește, cu o echipă de experți de la Bruxelles, un studiu legislativ comparativ în industria de gambling la nivelul UE, pentru a ști unde se situează România și ce avem de făcut pentru ca industria românească de jocuri de noroc să nu fie cu nimic mai prejos față de oricare industrie de pe continent.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here