De la ROMBET…
Industria jocurilor de noroc la vreme de restriște
De Dan Iliovici, Vicepreședinte ROMBET
Aflați într-un an pre-electoral, asistăm la o adevărată sarabandă de propuneri legislative îndreptate împotriva sectorului nostru de activitate. Nu le trec aici în revistă, fiecare dintre aceste proiecte fiind analizat și combătut cu argumente juridice și economice în ultimele episoade din seria de articole ”Practica jocurilor de noroc”, sub semnătura Dlui. Anchidim Zăgrean, președintele ROMBET.
Aș face însă câteva observații de principiu cu privire la mecanismele prin care jocurile de noroc devin ”ciuca bătăilor” de fiecare dată când ne apropiem de alegeri, sau când apare în presă o așa-zisă ”bombă”, un articol menit a stigmatiza această formă de distracție, de petrecere a timpului liber.
Un prim punct este cel al ”integrării” noastre în atmosfera anti-gambling de la nivel european, și nu numai… Politicieni (unii, nu chiar toți) de pe toate meridianele, de toate culorile (politice), aflați într-o aprigă luptă electorală, încearcă sa atragă simpatia și voturile publicului prin orice mijloace, pe orice temă cu priză la public, printr-un discurs cu impact emoțional maxim. Iar aici jocurile de noroc sunt ”baza”.
Trebuie să menționez în acest context faptul că celelalte două vicii omniprezente: fumatul (tradițional sau electronic, ”fără fum”) sau consumul de alcool, în special berea, – vicii larg tolerate și acceptate social – jocurile de noroc ”beneficiază” de un tratament cu totul special din partea mass-media și, pe cale de consecință, din partea politicienilor.
Este foarte greu să prezinți publicului un program de guvernare bazat pe stimularea investițiilor, pe echilibrarea balanței de plăți, pe măsuri sociale coerente și sustenabile etc., în schimb devine totul foarte simplu și facil să propui interzicerea jocurilor de noroc pe o rază de x metri în jurul grădinițelor. Avem așadar propuneri legislative de câteva rânduri, ”argumentate” de grija față de popor cu narațiuni de genul… ”am un prieten… care a auzit(!) el de un caz de jucător care a pierdut banii de coșniță la păcănele”.
Clar și simplu!
Iar dacă cineva se încumetă să afirme că marea majoritate a jucătorilor folosesc acest mijloc de entertainment / distracție în mod echilibrat și responsabil, va fi imediat catalogat ca fiind plătit de industrie să-i susțină cauza, sau că ar fi direct (sau indirect) implicat în jocurile de noroc.
La un asemenea discurs, bazat pe apăsarea unor declanșatori emoționali, nu există argumente economice, cifre bazate pe studii de piață științifice. Nu contează prezentarea programelor industriei de educare, prevenție și tratament al jucătorilor cu probleme.
Parafrazând o expresie clasică, mulți operatori din industrie aleg să tacă, de teamă că… ”Orice ai spune, va fi folosit împotriva ta!”
Și dacă tot suntem la rubrica expresii celebre, aici aș adăuga, colac peste pupăză, și situația în care se află autoritatea responsabilă cu industria noatră – ONJN. Aflată între ciocan (mass-media, societate) și nicovală – legiuitor (vezi inițiativele populiste sau prevederile legislative inaplicabile) – Oficiul se confruntă de mai mult timp și cu probleme organizatorice interne, ceea ce face și mai sensibil subiectul.
Pentru a sublinia modul neprofesionist (ca să folosesc un eufemism) în care se ”elaborează” reglementările la noi în țară, vă propun să parcurgeți seria de articole dedicate unei ample revizuiri a legislației gamblingului în Marea Britanie, una dintre cele mai stricte legislații din domeniu.
Astfel, în preambului documentului White Paper, în mod oficial intitulat “High Stakes: gambling reform for the digital age”*1 se subliniază beneficiile gamblingului:
„Beneficiile jocurilor de noroc
Există, de asemenea, beneficii ale jocurilor de noroc care ar trebui să fie cântărite în luarea deciziilor, deși ele nu anulează necesitatea de a preveni daunele legate de jocurile de noroc. Pentru majoritatea oamenilor care participă, jocurile de noroc sunt o activitate de agrement și divertisment, așa cum a fost explorat în cercetarea Comisiei pentru jocuri de noroc privind motivul pentru care oamenii pariază și în cercetarea acesteia asupra călătoriilor clienților. În timp ce riscurile variază în funcție de produs și de alți factori, participarea la jocurile de noroc în general nu este dăunătoare în sine și poate fi chiar pozitivă.
Jocurile de noroc pot fi sociabile, pot ajuta la combaterea singurătății și izolării, pot spori plăcerea altor activități și pot fi o distracție valoroasă în sine, deși cuantificarea acestor beneficii este în mod inerent dificilă.
Pentru majoritatea oamenilor din cercetarea Comisiei pentru jocuri de noroc, jocurile de noroc au fost doar o altă activitate normală asupra căreia ei au raportat că se simțeau complet controlați. În timp ce motivațiile au variat, aproximativ trei sferturi dintre respondenții studiului de ce oamenii pariază au fost de acord că oportunitatea de a câștiga bani este o parte a plăcerii, în timp ce 66% au fost de acord că „devin emoționați când află dacă au câștigat sau nu”.
(continuarea în ediția următoare)
–––––––––––––––––––-
1. https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/1153228/1286-HHE02769112-Gambling_White_Paper_Book_Accessible1.pdf
