Practica jocurilor de noroc în anul 2024
Modul de conformare, pentru obligațiile de plată sau procedurile administrative, în activitatea jocurilor de noroc
Articol din seria „Practica jocurilor de noroc”, de Anchidim Zăgrean, Vicepreședinte FedBet și Președinte ROMBET
Și pentru anul 2024, în reglementarea specială a jocurilor de noroc, sunt stabilite o serie de obligații financiare sau proceduri administrative suplimentare, în activitatea jocurilor de noroc, iar pentru punerea lor în practică sunt necesare o serie de clarificări, norme sau instrucțiuni, asupra modului de conformare pentru o aplicare corectă și unitară.
Vom trece în revistă doar câteva dintre acestea, cu evidențierea opiniilor asupra modului practic de conformare și modalitatea în care trebuie să se acționeze, pentru atingerea scopurilor și obiectivelor care trebuie atinse, în aplicarea acestor reglementări:
1. Prevederea de la art. 1, alin. 5, din OUG 77 din 2009, actualizată, unde se precizează faptul că, prin excepţie de la faptul că jocurile de noroc sunt exploatate în mod direct de deţinătorul licenţei, exploatarea jocurilor de noroc se poate realiza, în comun, de către 2 sau mai mulţi organizatori de jocuri de noroc, fiecare licenţiat potrivit legii, sau persoane juridice aflate sub control comun cu organizatori de jocuri de noroc licenţiaţi potrivit legii, între care există un contract încheiat în condiţiile legii iar răspunderea revine părţilor contractante. Pentru conformare și punerea în practică a acestei prevederi este în mod evident necesară definirea „persoanelor juridice aflate sub control comun”. Sigur că, pentru această definiție, se poate pleca de la premisa conform căreia controlul comun înseamnă că nici una dintre persoanele juridice, aflate sub control comun, nu deține controlul asupra celeilalte sau celorlalte, iar deciziile nu se pot lua decât prin constituirea unei majorități decizionale;
2. În conformitate cu prevederile de la art. 10, din OUG 77 din 2009, așa cum a fost modificată și completată ulterior, se instituie obligația de colectare a contribuţiilor organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi. Aceste contribuții sunt colectate, în proporție de 30%, în vederea promovării respectării principiilor şi măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social iar 70% se virează la bugetul de stat, în termen de 5 zile lucrătoare ale lunii următoare încasării. Aceste contribuții au natura juridică unei creanţe bugetare și se plătesc de contribuabili pe baza notificării O.N.J.N., notificare ce reprezintă titlu executoriu. Pentru punerea în aplicare a acestei prevederi a fost adoptat, de către O.N.J.N., Ordinul nr. 142 din 7 august 2023 pentru aprobarea modelelor unor formulare emise şi utilizate în domeniul colectării creanţei bugetare reprezentând contribuţia anuală datorată;
3. În vederea aplicării și punerii în practică a prevederilor de la art. 13, alin. 3, din OUG 77 din 2009, așa cum a fost modificată prin Legea 30 din 2022, conform căreia: „Un procent de 98,8% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces prevăzută la alin. (4), precum şi din celelalte taxe prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se constituie venit la bugetul de stat, iar prin derogare de la dispoziţiile alin. (2) al art. 30 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, un procent de 1% din aceste taxe se constituie ca venit al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi 0,2% ca venit al Comitetului Naţional Paralimpic.”
Pentru conformare și aplicare unitară, în acord cu prevederea din reglementarea primară, trebuie să observăm faptul că deși este vorba de toate taxele percepute, pentru obținerea licenței și autorizației, precum și celelalte taxe prevăzute în ordonanță, condiția exclusivă, pentru redistribuire pe cele trei destinații, o reprezintă faptul că aceste taxe trebuie să se constituie venit la bugetul de stat precum și faptul că ele trebuie să fie cuprinse în mod expres în OUG 77 din 2009, așa cum a fost modificată și completată până la această dată. Acesta este motivul pentru care rezultă, în mod evident, că distribuirea pe cele trei destinații nu ar trebui să cuprindă taxele administrative, care se datorează direct ONJN-ului și nu bugetului de stat și de asemenea nici taxa, reprezentând 2% din totalul taxelor de participare datorată de organizatorii de jocuri de noroc online, prin faptul că această obligație, față de bugetul de stat, a fost stabilită prin OUG 114 din 2018 și ca atare nu este prevăzută în cuprinsul OUG 77 din 2009. În concluzie, taxele administrative, datorate ONJN-ului, ca urmare a prestării unui serviciu, precum și taxa de 2%, care nu este prevăzută în OUG 77 din 2009, trebuie să fie virate integral destinatarilor stabiliți de lege, respectiv la ONJN și la bugetul de stat;
4. Prevederea de la art. 21, alin. 1, lit. t din OG 51 din 1998, actualizat, prin care organizatorii de jocuri de noroc trebuie să-și împartă venitul realizat cu: „Fondul Cultural Naţional este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor culturale, ale cărui venituri proprii provin din următoarele contribuţii:
t) o cotă de 0,5% din veniturile realizate de operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc, inclusiv pentru activităţile organizate în mediul online.”
Pentru punerea în practică și conformarea, în acord prevederea de mai sus, organizatorii jocurilor de noroc trebuie să calculeze o cotă de 0,5% din veniturile realizate lunar iar suma datorată se plătește, către bugetul Fondului Cultural Naţional, până la data de 15 a lunii următoare, cu ordin de plată tip trezorerie în contul RO58TREZ70120E365000XXXX, deschis la Trezoreria Operativă a Sectorului 1, pe seama Administraţiei Fondului Cultural Naţional, având cod fiscal 17966770. Declaraţia lunară, privind obligaţiile de plată către Fondul cultural naţional, este obligatorie și se va depune fie prin intermediul aplicaţiei disponibile online la adresa www.afcn-contributii.ro, fie prin e-mail, fax, poştă sau direct la sediul Administraţiei Fondului Cultural Naţional din municipiul Bucureşti, situat în str. Barbu Ştefănescu Delavrancea nr. 57,sectorul 1, până la data de 25 a lunii în care se face plata, pentru luna anterioară, cf. Ordinului 2066 din 2011, actualizat cu Ordinul 2681 din 2023, al Ministrului Culturii;
5. Prevederea de la art. 110, alin. 22, din Codul Fiscal, sub următoarea formulare: „Impozitul datorat în cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut la alin. (2) asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 11.650 lei.”
Și în acest caz punerea în practică și conformarea ar putea duce la soluții diferite, adoptate de organizatorii de jocuri de noroc, prin aplicarea unor proceduri diferite, de aceea cred că este nevoie să fie stabilit un mod unitar de aplicare, în sensul că această prevedere trebuie să fie aplicată pentru toate aceste tipuri de jocuri de noroc (caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri), indiferent de modul de desfășurare a activității, respectiv jocuri de noroc organizate și exploatate sub forma jocurilor de noroc tradiționale sau jocuri de noroc online;
6. Prevederea de la art. 47, alin. 3, litera h din Codul Fiscal și conform căreia persoana juridică română, care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc, nu pot să opteze pentru facilitatea privind aplicarea regimului special al microîntreprinderilor, plătitoare ale impozitului pe venit, iar operatorii economici, care desfășoară aceste activități, sunt obligați la plata impozitului pe profit.
În acest caz, punerea în aplicare și conformarea necesită, în mod evident, ieșirea operatorilor economici care desfășoară activități economice în domeniul jocurilor de noroc, de la acest sistem de impozitare, procedură valabilă și pentru cei care obțin aceste venituri ca urmare a unei asocieri în participație, cu un organizator de jocuri de noroc, prin faptul că înregistrează veniturile din jocuri de noroc, în contabilitatea proprie, pe baza decontului periodic prin care se transmit veniturile și cheltuielile, ca rezultat al exploatării în comun al acestei activități și în baza contractului privind asocierea în participație.
Concluzia clară, desprinsă din cele prezentate mai sus și susținută mereu în numeroasele articole precedente, este aceea a necesității revizuirii integrale a normelor speciale, privind activitatea jocurilor de noroc, cu respectarea întocmai a principiilor constituționale privind calitatea, claritatea, precizia dar și previzibilitatea legii.
Revenim cu alte opinii, în următorul număr al revistei…
