A.O.P.J.N.R. este mereu în avangarda soluționării problemelor industriei!

0

A.O.P.J.N.R. se implică în stabilirea poziției cât mai unitare a membrilor săi și a întregii industrii de slot – machine în legătură cu elaborarea normelor aferente sistemelor de monitorizare.

continuarea din numărul trecut (ICE special edition)

Exemplu de stocare a datelor in cazul apariției unor resetări ale datelor plăcii de joc:
La începutul unei zile, valoarea acumulată a rubricii CREDIT IN este de 1.240 lei. Până la ora 13 se introduc în aparat 100 lei, astfel încât valoarea totală acumulată devine 1.340 lei. Apoi, la ora 13 se resetează memoria plăcii de joc (RAM Clear). Sistemul va continua să raporteze și după această resetare o valoare totală a creditului intrat de 1.340 lei, cât a fost și înainte de resetare, independent de faptul că procedura de resetare a avut loc. Ulterior, până la sfârșitul zilei, se mai introduc în creditul mașinii încă 200 lei, astfel încât la finalul zilei rubrica de CREDIT IN totală va fi de 1.540 lei, iar pt. Ziua respectivă sistemul va raporta intrări de 300 lei, indiferent că acest credit a fost introdus în etape diferite, raportat la momentul resetării memoriei plăcii de joc. In consecință, considerăm că eventuala monitorizare și raportare a resetărilor memoriei plăcii de joc (RAM Clear) ar fi irelevantă, deoarece acestea nu afectează valoarea acumulată monitorizată și raportată de sistemul de monitorizare.
5. In privința monitorizării parametrului “Games”, acesta indică numărul de spin-uri ale fiecărui aparat, apăsările pe butonul de start. Nu credem că va fi folositor pentru atingerea obiectivelor ONJN, nu are vreo relevanță financiară, dar implementarea acestuia nu poate pune probleme.
6. Referitor la discuția privind serverele de procesare a datelor, vă transmitem anumite considerații, aferente celor două tipuri de arhitectură sub care pot funcționa:
a. Arhitectura cu serverul central la distanță, pentru care informația în formă brută de la aparatele de joc este transmisă unui set de servere localizate într-un data-center profesional, care o procesează și apoi este transmisă și stocată într-un server fizic care are rolul exclusiv de a stoca datele. Acest server, pe care sunt stocate datele, se află localizat fizic pe teritoriul României și conține toate datele obligatorii, conform OUG. 77 actualizată. Prin acest server este pus la dispoziția O.N.J.N. terminalul de acces.
Soluția folosirii acestui tip de arhitectură este preferată de către anumiți furnizori de sisteme de monitorizare, deoarece procesele și datele se desfășoară pe o platformă profesională, cu securitate certificate a datelor, într-un data-center care deține ISO pentru acest tip de activitate. De asemena, funcționarea la nivelul necesar de calitate, viteză, siguranță și stabilitate este garantată pe baze contractuale de către compania care pune la dispoziție respectivul serviciu. Aceste data-center profesionale au un timp garantat de up-time, obținut prin conectarea la linii multiple de conexiune la internet și prin generatoare de curent electric, sisteme care asigură funcționarea permanentă, chiar în situația întreruperii conexiunii unui anumit serviciu. De asemenea, locația în care funcționează este precis definită, fiind securizată prin pază permanentă și sisteme de supraveghere video, iar accesul către server este permanent monitorizat, fără a exista posibilitatea sustragerii sau alterării datelor fără a „lăsa urme”.
De asemenea, există metode profesionale de back-up a datelor stocate și a proceselor desfășurate, în eventualitatea apariției unor defecțiuni sau erori. In egală măsură, un data-center profesional este protejat eficient în față unor atacuri cibernetice, prin soluții de securitate avansate.
b. Arhitectura cu server central la sediul organizatorului, caz în care informația în formă brută de la aparatele de joc este transmisă prin internet și stocată întrun server aflat fizic într-o locație a organizatorului, care o procesează și apoi stochează datele. Acest server poate fi accesat de către organizator și de către O.N.J.N., prin intermediul datelor de acces furnizate acestuia.
Această structură nu diferă fundamental de cea anterior prezentată, în sensul că datele culese de către interfețele SMIB ale sistemelor de monitorizare instalate la punctele de lucru ale organizatorului sunt transmise tot prin internet către un server care le procesează și le stochează, cu diferența că acest server se află stocat fizic la sediul organizatorului, nu într-un data-center profesional.
In această variantă, organizatorul este cel care asigură buna funcționare a serverului, securitatea sa fizică dar și a datelor stocate, eventuala recuperare a datelor pierdute, protecția față de eventuale atacuri cibernetice precum și furnizarea serviciilor necesare funcționării acestuia.
Aceste deziderate pot fi îndeplinite în mod rezonabil prin diverse soluții tehnice, cu rezerva că în cele mai multe din cazuri nu pot fi asigurate aceste servicii la nivelul tehnic și de securitate pe care-l asigură un data-center profesional.
Există în această situație particularitatea că deși sistemul de monitorizare oferit de furnizorul acestuia va fi auditat, auditarea acestuia nu se va putea extinde și pentru situația în care respectivul furnizor nu mai este responsabil pentru stocarea și implicit acuratețea datelor.
Totuși, în funcție de buna-credință a organizatorului, acest tip de platformă poate funcționa la niveluri rezonabile și suficiente de calitate și siguranță, fără să genereze riscuri în privința acurateței datelor raportate. In mod efectiv, în măsura în care există bună credință a părților implicate, nu poate există o manipulare a datelor stocate și raportate O.N.J.N., indiferent de soluția de arhitectură a serverelor aleasă.
7. In ceea ce privește tema discutatăa obligativității blocării mijlocului de joc la deconectarea interfeței sistemului de monitorizare, vă supunem atenției faptul că, în urma experienței cu o mare varietate de tipuri de mijloace de joc, programe de joc și tipuri de protocoale de comunicare serială, pe care am dobândit-o în ultimii ani, ca urmare a instalării sistemelor de monitorizare pe o mare parte din echipamentele de joc exploatate din România, vă supunem atenției faptul că această procedură nu poate fi implementată în mod exhaustiv pe intreagă gamă de echipamente de joc exploatate.
Motivul derivă din chiar marea varietate de echipamente și modalități tehnice de implementare a protocoalelor seriale de comunicare, indiferent de vechimea respectivelor echipamente. Nu există d.p.d.v. tehnic garanția că această procedură va putea funcționa în mod cert pe fiecare tip de mașină, iar la anumite tipuri de echipamente lipsește în mod cert capabilitatea de a reacționa la acest tip de comandă.
Pe de altă parte, considerăm că această procedură poate fi surmontată fără să incumbe eventuale riscuri în preluarea corectă a datelor de exploatare, deoarece toate datele sunt oricum stocate în memoria plăcii de bază și vor fi transmise sistemului la reconectarea interfeței. Chiar și în varianta extremă a pierderii datelor din memoria plăcii de joc pe perioada cât interfața este deconectată, oricum parametrii de joc sunt memorați de contoarele electro-mecanice neresetabile, care sunt securizate într-o carcasă sigilată de către verificatorul tehnic, iar în funcție de indexurile relevate de aceștia se întocmește registrul zilnic SVZ, care este oricum singurul document relevant d.p.d.v. fiscal în ceea ce privește încasările obținute în urma exploatării respectivului mijloc de joc.
Concluzii finale:
Există o reală dificultate de a uniformiza un domeniu atât de divers din punctul de vedere al echipamentelor exploatate existente.
Chiar și în cazul jocurilor cu o vechime de mai puțin de 10 ani există probleme sau situații atipice în implementarea transmiterii datelor, pt. fiecare din aceste situații trebuind personalizat modul de preluare a datelor din respectivul echipament, prin intermediul interfeței SMIB a sistemului de monitorizare, în scopul standardizării informațiilor oferite atât organizatorului, cât și O.N.J.N. O generalizare a fenomenului pentru un singur tip de platformă de joc sau un anume protocol de comunicare, cum s-a propus de către o parte din participanții la discuția la care ne referim, ar fi eronată, deoarece există tipuri de jocuri autorizate în prezent în România, chiar și de generație nouă, cu protocoale seriale de comunicare (inclusive SAS) implementate atipic. Aceasta nu trebuie totuși să ne conducă la concluzia că pe aceste tipuri de jocuri se vor putea realiza fraude.
Credem cu tărie într-o modificare progresivă a legislației, astfel încât să nu se impună din start măsuri care să facă dificilă sau imposibilă utilizarea anumitor echipamente de joc, în măsura în care acestea pot corespunde dezideratului de transmitere, preluare și raportare a datelor cu acuratețe, doar din dorința de a generaliza principii cu scopul de a securiza preventiv modul de funcționare a echipamentelor de joc.
Propuneri finale:
Având în vedere perioada relativ scurtă rămasă până la termenul prevăzut în legislație pt. Interzicerea preluării de date de la mijloacele de joc altfel decât în mod serial, precum și dificultatea de a uniformiza întregul spectru de parametri tehnici utilizați de echipamentele de joc utilizate in Romania, va propunem un set de masuri de natura a favoriza aplicarea legislatiei, cat si un control efectiv al respectarii acesteia, fara masuri radicale, care ar fi de natura a restrictiona utilizarea in piata a unor echipemente care pot fi corect monitorizate:
1. Adăugarea unui parametru care trebuie raportat O.N.J.N. de către furnizorul sistemului de monitorizare, respectiv dacă datele sunt preluate de la mijlocul de joc în format serial sau nu, parametru a cărui implementare să fie făcută până cel mai târziu la data intrării în vigoare a obligativităţii preluării datelor exclusiv în format serial.
2. Instituirea obligaţiei furnizorului sistemului de monitorizare ca în funcţionarea sistemului acesta să preia în mod constant şi cumulativ datele aferente parametrilor monitorizaţi, indiferent de stocarea, resetarea accidentală ori voluntară sau pierderea acestor date din memoria plăcii de joc. De asemenea, toţi parametrii prevăzuţi spre monitorizare şi raportare către O.N.J.N. trebuie memoraţi în interfaţa SMIB a sistemului de monitorizare, pentru o durată de funcţionare a mijlocului de joc de cel puţin 48 de ore de la data ultimei comunicări cu serverul. Astfel cum v-am descris anterior, în măsura în care sistemul de monitorizare întruneşte în mod obligatoriu aceste deziderate, o eventuală monitorizare şi raportare a resetării memoriei plăcii de joc este irelevantă, iar monitorizarea acesteia nu ar produce decât o acumulare suplimentară de date fără incidenţa asupra raportării corecte a parametrilor monitorizaţi.
3. Menţinerea obligativităţii impusă organizatorului ca mijlocul de joc să fie scos din funcţiune în situaţia în care nu se transmit rapoarte către sistemul de monitorizare şi implicit către O.N.J.N. la maxim 48 de ore de la precedenta transmitere de date.
4. În măsura în care se consideră necesar, considerăm posibilă suplimentarea numărului de parametri monitorizaţi şi raportaţi către O.N.J.N. de sistemele de monitorizare, prin adăugarea parametrilor BET şi WIN. Nu considerăm însă utilă, oportună şi relevantă monitorizarea parametrului Games (Played games, Spins, etc.). Acesta nu are nici-o relevanţă în monitorizarea şi interpretarea parametrilor contabili la echipamentele slot-machine de clasa A. Pentru mijloacele de joc cu risc limitat, există deja obligativitatea monitorizării suplimentare a fiecărei mize/spin.
5. În cadrul auditării sistemelor de monitorizare, se vor prevedea şi tipurile de comunicare serială pe care furnizorii acestora sunt abilităţi să le colecteze.
6. În cuprinsul normelor de verificare tehnică a mijloacelor de joc va fi introdusă obligativitatea verificării transmiterii prin protocol serial a tuturor parametrilor care vor fi obligatoriu a fi monitorizaţi şi transmişi O.N.J.N., pentru toate mijloacele de joc care vor fi supuse verificării tehnice şi implicit autorizării.
D.p.d.v. formal, certificat prin vreo procedura sau document emise în baza legislaţiei anterioare sau curente, nu se poate discerne d.p.d.v. tehnic între mijloacele de joc care au implementat în mod nativ un port de comunicare serială şi cele care nu au acest port de comunicare sau cele la care acesta este aditionat ulterior, de către producător sau de către terţi. În aceste condiţii, verificarea individuală a respectării condiţiilor de transmitere în format serial a tuturor parametrilor specificaţi de către legislaţie este singurul „numitor comun” al activităţii de exploatare a jocurilor de noroc în România. Astfel, se poate obţine şi certitudinea că fiecare mijloc de joc în parte transmite în mod corect parametrii necesari, indiferent de tipul protocolului serial folosit, de modalitatea să de funcţionare, instalare sau de implementare.

Cel mai important, indiferent de toate aceste particularităţi, este ca mijlocul de joc să transmită în mod corect datele necesare iar sistemul de monitorizare să le preia în mod adecvat şi să le raporteze O.N.J.N. fără perturbatii.
Începând cu data implementării acestor specificaţii în normele de verificare tehnică a mijloacelor de joc şi a punerii lor în practică în cadrul verificării tehnice, nu vor mai fi admise spre autorizare maşinile cărora nu le este verificată respectarea aceastei obligaţii.
Notă privind aplicabilitatea acestui mod de verificare tehnică.
Verificarea bunei comunicări seriale a parametrilor care trebuie verificaţi la verificarea tehnică este un proces simplu, care nu implică proceduri complexe sau costisitoare pt. B.R.M.L. sau alţi verificatori autorizaţi. Echipamentele pe care aceştia le deţin în prezent sunt suficiente pentru efectuarea cu acurateţe a testării comunicării prin protocol serial a parametrilor care trebuie testaţi.
În mod tranzitoriu, până la momentul în care această procedură va deveni efectivă, respectarea transmiterii datelor exclusiv în format serial se va putea verifica efectiv de către O.N.J.N. prin raportarea pe care furnizorul sistemului de monitorizare o va efectua, privind modul de achiziţie a datelor în protocol serial sau nu şi raportarea funcţionarii aparatului în aceste condiţii.
7. Trebuie să avem în vedere faptul că termenul până la care organizatorii trebuie să opteze pentru o soluţie tehnică sau alta în ceea ce priveşte maşinile autorizate care nu transmit în mod nativ datele în mod serial este destul de scurt, chiar dacă am presupune că în cel mai scurt timp începând de acum ar fi confirmată oficial modalitatea de abordare a acestei situaţii.
Cu toate acestea, termenul de implementare al unei soluţii până la data limită nu ar fi suficient, în măsura în care până în prezent nici organizatorii şi nici producătorii nu au putut opta pentru vreo anume soluţie tehnică, în absenţa unui cadru legal certificat în baza căruia să ia respectivele decizii. În aceste condiţii, v-aş sugera introducerea unei perioade tranzitorii de maxim 6 luni începând cu data limită anterior prevăzută, perioada în care să nu mai poată fi autorizate maşini care nu respectă obligaţia transmiterii datelor în format serial (conform certificării acestui fapt de către furnizorul serviciului de monitorizare), dar maşinile aflate în exploatare să poată funcţiona în continuare.
Cu menţiunea că oricum aceste maşini vor trebui raportate ca atare către O.N.J.N. de către furnizorul sistemului de monitorizare, deci regimul acestora va fi strict controlat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here