Teoriile, practicile și programele de Joc Responsabil sunt mai actuale ca oricând pentru industria jocurilor de noroc. În momentul de față, când industria este în plin proces de consolidare și schimbare a imaginii pe piața din România, dezbaterea creată de problematica jocului responsabil trebuie să câștige spațiul și atenția cuvenite. Este și motivul pentru care i-am invitat la un dialog pe această temă pe dl. Dan Iliovici, președinte ONJN și pe dl. Bogdan Coman, director executiv Rombet.
Dan Iliovici:
Jocul Responsabil a fost una dintre preocupările mele permanente în ultimii ani, pentru că am considerat că trebuie să fie un proces strâns legat de evoluția industriei. Am muncit mult, împreună cu colegii din Rombet și din alte asociații de profil, să determinăm în primul rând natura cauzelor, înainte de a vorbi despre efecte și apoi despre soluții. Am constatat, de multe ori, că efortul nostru se lovește de prejudecăți, de exagerări, de relatări aflate în căutare de senzațional – de multe ori incomplet documentate – sau de așa-zise ”studii” care nu au nicio bază ștințifică. Au fost ani în care imaginea industriei era extrem de fragilă: ne zbăteam undeva între acuzații legate de lipsa de transparență, și cele care ne arătau cu degetul, drept un flagel social. Drumul pe care l-am parcurs până aici nu a fost ușor, dar am avut sprijinul colegilor din industrie, al ”unei părți a presei” și, nu în ultimul rând, al operatorilor de jocuri de noroc. Dar sunt încă multe de făcut în această direcție…
Bogdan Coman:
Ne bucură faptul că dl. Iliovici privește cu aceeași determinare problematica Jocului Responsabil. Rombet gândește în aceiași termeni și propune chiar elaborarea unei Strategii Naționale privind Jocul Responsabil, o idee prin care cei implicați ar putea coordona, administra și eficientiza programele de joc responsabil, astfel încât să avem o scalabilitate foarte precisă, atât a „problemei”, cât și a rezultatelor. Trebuie să existe un raport foarte precis de proporționalitate între cauzele care produc fenomenul și resursele investite în combaterea lui.
Altfel, ne vom învârti în jurul unor semnale aproximative, cu soluții aproximative ceea ce va genera o rezolvare… aproximativă. Și știm cu toții unde duce asta. Rombet va continua să apese cu fermitate pedala dezvoltării unei strategii mai ample, în vreme ce ne vom concentra pe propriile eforturi în acest sens, coordonându-ne și cu celelalte asociații, astfel încât să avem o voce comună, eficientă și vizibilă.
Dan Iliovici:
De când am preluat președinția ONJN, mi-am propus să transpun cunoștințele și experiența acumulate în domeniul jocului responsabil în politici instituționale, menite să creeze un plus de profesionalism și o amploare națională în modul în care abordăm această chestiune.
Este vorba, în primul rând, despre înființarea fundatiei de interes public pentru un joc responsabil social, precum și a Fondului prin care se vor finanța activitățile acestei fundații. Odată creată această platformă organizațională puternică – Fundație/Fond – vom putea transforma abordarea Jocului Responsabil de o manieră decisivă, vom putea să implicăm întreaga industrie, mass-media, diferite instituții și organizații, în dezvoltarea și derularea programelor de prevenție și ajutorare a persoanelor cu probleme de joc.
Sunt în strânsă legătură cu asociații dedicate proiectelor de joc responsabil din țară și străinătate, precum și cu experți recunoscuți din acest domeniu. Toți recunosc că este un proces de durată și că nimănui nu-i este simplu. Dar nu avem altă cale.
Ideea menționată de dl. Coman, a unei strategii naționale în acest sens, e binevenită și ar reprezenta răspunsul pe care cred că îl așteaptă și societatea, publicul larg. Cred că a sosit momentul să avem o poziție comună, să decidem și să acționăm împreună, astfel încât să demonstrăm încă o dată, dacă mai era necesar, cât de multe putem face sau schimba împreună, atunci când servim același scop, în mod necondiționat.
Bogdan Coman:
Rombet își propune să popularizeze cât mai mult importanța programului de Joc Responsabil la toate seminariile organizate în țară. Vom continua dialogul activ cu marile asociații ale industriei jocurilor de noroc de pe tot globul – unele cu o experiență și cu rezultate impresionante. Atât conducerea, cât și membrii Rombet au menționat în repetate rânduri că operatorii de jocuri de noroc trebuie să iasă din atitudinea pasivă și să se implice în această chestiune.
Cu cât ajutăm jucătorii mai mult, cu atât contribuim la consolidarea acestui business care este, încă, afectat la capitolul imagine de acest fenomen. Dacă vrem să ieșim din acest cerc vicios, trebuie să punem cu toții umărul și să ne implicăm. Discutăm, de ceva vreme deja, de înființarea Fundației care, prin girul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, să coordoneze măsurile menite să implementeze politicile Jocului Responsabil la nivel național. Știm cu toții ce înseamnă să înființezi o „instituție”: cine se implică, cine contribuie, cine și cum o conduce, cui și ce raportează.
Dar dincolo de aceasta, sunt ferm convis că Oficiul, prin determinarea exprimată de dl. Iliovici, va contribui decisiv la inființarea în cel mai scurt timp a acestor două instituții.
Până una, alta, programele de Responsible Gambling vor continua în fiecare asociație independent, ceea ce reprezintă un suport semnificativ pentru jucători, dar și un manifest al asociațiilor, al operatorilor, care transmit mesajul clar că țin la echilibrul acestei industrii – pe plan practic, emoțional și social – dar și un semnal cât se poate de clar că sunt implicați într-un angajament pe termen lung.
Dan Iliovici:
Vorbind despre implicare, vă propun să discutăm un exemplu concret. Asociația GambleAware din Marea Britanie – înregistrată ca trust caritabil, nota bene – dispune exclusiv de fonduri donate de operatorii privați, deci fără finanțare publică. Din 2009 până azi, a strâns din donații peste 49 de milioane de lire sterline, bani pe care i-a cheltuit pe cercetarea fenomenului, pe educație și consiliere.
Bugetul anual al GambleAware este de aproximativ 7 milioane de lire sterline, pe o piață de gambling semnificativ mai mare decât a României, desigur. Și nu e singura organizație de acest gen din Marea Britanie. Activitățile – instituționale sau nu – pe care le construim pe Joc Responsabil nu sunt direct proporționale cu amploarea fenomenului, ci cu gradul de implicare al industriei în ținerea lui sub control. Prin urmare, cu cât te implici mai mult – și financiar – cu atât chestiunea devine mai administrabilă, poate chiar în parametri predictibili. Marea Britanie este unul dintre statele din ale cărei practici ne putem inspira, când vine vorba de politici de Joc Responsabil.
În 2008, a fost înființat The Responsible Gambling Strategy Board în scopul de a consilia Comisia pentru Jocuri de Noroc (Gambling Commission), odată cu Ministerul Britanic pentru Cultură, Media și Sport pe probleme de joc responsabil. Realizați cum se închide un cerc complet: cauza, efecte, cercetare, politici, platformă de acțiune și implicare, consiliere, rezultate.
Bogdan Coman:
Ceea ce au reușit englezii să construiască este, într-adevăr, impresionant.
E un motiv în plus să le călcăm pe urme, ținând cont, bineînțeles, de specificul fiecărui stat. Cred că industria din România are nevoie de un impuls motivațional să accelereze acest proces.
Îmi doresc ca acest impuls să fie unul logic, rațional, și nu unul declanșat la presiunea opiniei publice sau din cauza unui deficit de imagine. Ar fi mult mai greu de construit atunci și ne vom trezi, din nou, că fiecare are alte “priorități”.
Nu cred că a existat un moment mai prielnic decât acesta pentru coagularea acestor energii și idei pozitive legate de Jocul Responsabil, consolidate pe fundamentul a tot ceea ce s-a făcut până acum: legislație eficientă (control și transparență la nivel legislativ și operațional), echilibru în piață, prezență și investiții străine semnificative, un pozitivism din partea operatorilor privind direcția și dezvoltarea businessului. Trebuie să profităm de asta. Trebuie să ne angajăm într-un demers național care presupune conștientizare, implicare și participare, alocare de resurse, strategie și eficacitate. Fiecare program de Joc Responsabil e eficient, în felul său. Eforturile asociațiilor sunt lăudabile și extrem de binevenite, fiind singurul suport pentru jucători aflați în situații delicate în care au nevoie de consiliere.
Dar un plan sau o strategie cu aplicabilitate națională va fi cu totul altceva. Vom putea vorbi de planuri pe termen lung, vom putea discuta despre predictibilitate, de un plus de transparență și siguranță pentru toată lumea, de la jucător, până la operatori, investitori și zecile de mii de angajați din această industrie în România.
Dan Iliovici:
ONJN va fi cu siguranță motorul acestei noi etape în politica de Joc Responsabil pentru industria jocurilor de noroc din România. Lucrăm la o strategie în acest sens, și sunt convins că vom face pași extrem de importanți începînd chiar de anul acesta. Ca instituție a statului, ONJN servește în primul rând cetățeanul și interesul lui. În jurul acestuia ne vom concentra politicile de joc responsabil și responsabilitate socială. Iar oamenii de afaceri cred că știu foarte bine că viitorul industriei poate fi asigurat numai de o reală și puternică implicare a lor în aceste programe, generic numite de joc responsabil.
Vă mulțumesc.