Interviu GiocoNews – Dan Iliovici
Gioconews este o rețea de jocuri foarte completă, cu o apariție lunară de 100 de pagini. Sediul său este în Italia, dar are o prezență internațională deoarece revista este una bilingvă, în versiunea italiană și în engleză. Are, de asemenea, un cotidian online. Este punctul de referință pentru industria jocurilor de noroc, împreună cu alte două buletine de știri zilnice specifice online dedicate lumii de Poker și Casino. Gioconews acordă o mare atenție lumii jocurilor de noroc și lumilor legate de aceasta (politică, economie, afaceri, tehnologie, design, modă,…). Din acest motiv Gioconews este prezent în cele mai importante centre de gaming, la cazinourile italiene, la întâlnirea la nivel european și la principalele întâlniri de joc. Gioconews, pe lângă clienții domeniului, a acordat întotdeauna atenție în primul rând companiilor care își leagă brandurile de gaming, dar și celor care încearcă să ajungă la un public foarte nișat pentru nivelul socio-economico-cultural, care declară un interes explicit pentru lumea jocurilor de noroc și a divertismentului.
Din punctul tău de vedere privilegiat, ce ai vrea să spui despre nivelul de pregătire și înțelegere al industriei jocurilor de noroc în ceea ce privește jocul responsabil?
După cum mi se pare, după mai bine de 12 ani de implicare în industria jocurilor de noroc și a jocului de noroc responsabil (RG), avem un proces, o evoluție continuă către o industrie a jocurilor de noroc mai responsabilă.
Fiecare an aduce noi proiecte, noi instrumente și, nu în ultimul rând, reglementări mai stricte privind RG.
Prin urmare, auto-reglementarea și reglementarea vizează ambele o mai bună protecție a grupurilor vulnerabile, în special a tinerilor, la educație, prevenire și tratament.
Pe baza acestui fapt, este responsabilitatea operatorilor, modul în care implementează toate aceste programe RG. Este responsabilitatea lor asupra modului în care implementează și respectă reglementările, fără a încerca să ocolească unele prevederi.
Care este nivelul de pregătire și atenție față de problemă din partea autorităților de reglementare?
Fiind sub presiunea politicienilor, blamați de pariori, public și mass-media, confruntându-se cu stigmatizarea care ne înconjoară industria de zeci de ani, jucând jocul șoarecilor și pisicii cu (unii) operatori, autoritățile de reglementare se află într-o poziție extrem de dificilă. Ca să nu mai vorbim de evoluția tehnologică continuă, care îi face să fie mereu (cel puțin) cu un pas în spatele unuia dintre cele mai inovatoare sectoare – industria jocurilor de noroc.
Este și cazul lui RG. Autoritățile de reglementare trebuie să țină pasul cu noile proiecte RG, să înțeleagă impactul, beneficiile pe care le pot aduce aceste instrumente, pentru a avea o mai bună protecție a jucătorilor.
În plus, toată lumea solicită măsuri RG „bazate pe dovezi”, ceea ce ne duce la cerința de a avea statistici fiabile despre industria jocurilor de noroc, problema și prevalența patologică a jocurilor de noroc. Toate acestea necesită o pregătire permanentă a personalului autorităților de reglementare, colaborare cu toate părțile interesate și… bani.
Nu este o treabă ușoară.
În opinia ta, ce rol pot (sau ar trebui) să joace autoritățile de reglementare în crearea unui mediu durabil din punctul de vedere al jocului responsabil?
După cum am menționat la întrebarea anterioară, autoritățile de reglementare au o mulțime de lucruri de făcut. Dar este și locul în care să menționăm că toți avem nevoie de un cadru de reglementare bun și echilibrat. Orice restricție, în special în ceea ce privește publicitatea, dar nu numai, nu trebuie făcută pe baza impulsului emoțional, ar trebui să fie „bazată pe dovezi”. Din experiența mea de șef al Oficiului Român de Jocuri de Noroc – organul de supraveghere al industriei jocurilor de noroc – pot spune că fără colaborare, fără discuții cu toate părțile implicate, nu se pot obține rezultate bune.
Și încă ceva: autoritățile de reglementare nu ar trebui să folosească doar „bățul” în relația cu operatorii. Există, de asemenea, stimulente care ar trebui folosite de autorități.
Uneori, „morcovul” poate funcționa mai bine decât „bățul”.
Crezi că există legislații mai precise/aprofundate sau orientate spre jocul responsabil care pot fi considerate „cele mai bune practici” la nivel global?
„Cele mai bune practici” ar trebui să însemne, în opinia mea, „practici bazate pe dovezi”. Există multe exemple de măsuri emoționale, de bun simț, cum ar fi propunerea de a ține sălile de jocuri de noroc departe de școli.
Unii pot considera că o distanță „sigură” este de 100 m, alții pot spune că 200 m. Dar toate acestea sunt numere arbitrare. Nu se bazează pe niciun fel de cercetare.
Din păcate, nu am cunoștințe despre astfel de exemple de „cele mai bune practici” de bună reglementare pe RG, dar am exemple de reglementare proastă. Și Italia este un astfel de exemplu, cu interzicerea totală a publicității pentru jocuri de noroc. Dar cred că ești mai conștient de asta decât mine.
Ce lipsește cel mai mult, după părerea ta, în lumea jocurilor pentru a începe un drum cu adevărat viabil în acest sens?
Moralitatea lipsește cel mai mult.
O afacere condusă doar de motoul „a face mai mulți bani”, poate să nu aibă răspunsul la întrebarea „cum” câștigați acești bani. Este vorba de sustenabilitate, de viziunea pe termen lung. Mi-a inspirat această idee Laura Da Silva – SG:certified, deoarece ea a prezentat acest lucru în mod concis la o conferință recentă despre jocurile de noroc din Londra.
Dar acest concept de afaceri „pe termen lung” se confruntă cu o altă problemă: Operatorii nu sunt siguri cu privire la ceea ce ar putea aduce la reglementare anul următor, luna următoare sau chiar ceea ce a doua zi. Mă refer la unele noi restricții de reglementare, cum ar fi interzicerea oricărei forme de publicitate și așa mai departe. În acest caz ar putea fi cumva de înțeles lipsa lor de viziune pe termen lung.
Dar trăim cu toții într-o lume incertă de zeci de ani, așa că cineva poate spune că aceasta nu este o scuză.
Mulțumesc!
