CUM A FOST ÎNCEPUTUL CARIEREI DVS.?

Începutul carierei a fost unul deosebit de favorabil. Am început activatitea la o unitate economică unde am condus producţia de mase plastice, cauciuc şi materiale plastice compozite, un domeniu cu o tentă de noutate apreciabilă la timpul respectiv, adică în anii ’60. A fost un loc unde m-am putut desfăşura şi unde am simţit din punct de vedere profesional ceva ce n-am mai simţit niciodată după aceea.

CARE AU FOST ETAPELE PÂNĂ LA INTRAREA DVS. ÎN CNVM?

Cea de-a doua etapă a fost reprezentată de specializarea mea în tr-un domeniu, iarăşi inovator pentru anii ’70, şi anume cel al proiectelor de organizare şi informatică. Aici am avut şansa să conduc proiecte de amploare, unul dintre cele mai mari fiind informatizarea distribuţiei gazelor naturale pe 19 judeţe. A fost o lucrare în care am dat tot ce am ştiut şi din care am învăţat multe lucruri. Apoi a urmat o perioadă în care am activat în cercetare, în baze de date, în cadrul CAER-ului, fiind singurul din provincie care făcea parte dintr-o echipă de 10 specialişti. După 1990 am încercat să mă valorific ca persoană privată şi am înfiinţat un SRL având ca obiect de activitate organizare şi informatică. Unul din cele mai reuşite şi rentabile proiecte ale acestui SRL a fost organizarea şi constituirea băncii Romexterra în anul 1993. Din acest an m-am reorientat spre activitatea financiar-bancară, ocupând funcţii în Consiliul de Administraţie al acestei bănci până la începutul anului 1998. Din anul 1998 până la sfârşitul anaului 2000, am participat direct la procesul de privatizare din România, ca secretar de stat la Ministerul Privatizării, mai târziu ca vicepreşedinte al autorităţii de privatizare.

CUM AŢI AJUNS SĂ LUCRAŢI ÎN CNVM ŞI CARE AR FI CEA MAI MARE SATISFACŢIE PE CARE AŢI AVUT-O LA ACEST LOC DE MUNCĂ? Cu ocazia reorganizării CNVM, din luna iulie 2001, am fost mandatat de cele două camere ale Parlamentului României ca membru al acestei instituţii în funcţia de comisar. Cunoştiintele şi experienţa acumulată în producţ ie, organizare, informatică şi sistem bancar s-au dovedit a fi o temelie solidă care mi–a permis să-mi îndeplinesc cu succes mandatul, fiind reconfirmat în funcţie şi în anul 2004. Cea mai mare satisfacţie în acest domeniu a fost introducerea pe piaţa de capital a obligaţiunilor, începând cu obligaţiunile municipale şi apoi cu cele corporative ale unor mari societăţ i comerciale. Continuitatea în diversificarea acestui produs al pieţei de capital este asigurată prin legiferarea emisiunilor de obligaţiuni ipotecare şi a instrumentelor financiare securitizate. Ca urmare este asigurată finanţ area şi creditarea economiei şi prin intermediul pieţei de capital.

CNVM ESTE O INSTITUŢIE DESPRE ALE CĂREI SARCINI ŞI ATRIBUŢII ROMÂNII ŞTIU FOARTE PUŢIN. CUM AŢI DESCRIE-O DVS. PRIN PRISMA EXPERIENŢEI PE CARE O AVEŢI?

CNVM ca autoritate administrativă autonomă are ca obiective principale: stabilirea şi menţinerea cadrului necesar dezvoltării pieţelor reglementate, promovarea încrederii în pieţele reglementate şi în investiţiile în instrumente financiare, asigurarea protecţiei operatorilor şi investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive şi frauduloase, respectiv promovarea funcţionării corecte şi transparente a pieţelor reglementate. Prin exercitarea prerogativelor sale CNVM a reuşit să dezvolte piaţa de capital din România, să reducă riscurile de investiţii de pe această piaţă, să diversifice gama de produse şi – nu în ultimul rând – să contribuie decisiv la o facilă încadrare în sistemul de piaţă al Uniunii Europene. Efortul de reglementare-autorizare a fost deosebit de mare având în vedere complexitatea problemelor în procesul de aliniere la noile cerinţe impuse de Directivele Europene. Totodată trebuie să avem în vedere să faptul că în România creditarea economiei naţionale de pe piaţa de capital reprezintă numai câteva sutimi de procente din PIB, în timp ce în SUA, de exemplu, este de 1,3 ori mai mare decât produsul intern brut. De aceea, în anii următori CNVM îşi propune să crească ponderea instrumentelor legate de piaţa de capital în creditarea economiei, în aşa fel încât să ne apropiem de nivelul ţărilor dezvoltate.

ANUL TRECUT CNVM A INIŢIAT O POLITICĂ DE RELAXARE A REGIMULUI DE COMISIOANE ŞI TARIFE OBŢINUTE DE PE URMA OPERAŢIUNILOR DESFĂŞURATE PE PIEŢELE REGLEMENTATE. VA FI CONTINUATĂ ACEASTĂ POLITICĂ?

În Europa finanţarea autorităţilor similare CNVM se face de la bugetul ţării respective şi/sau din surse de autofinanţare. CNVM se autofinanţează în proporţie de sută la sută prin încasarea de tarife şi comisioane, respectiv cote calculate la valoarea tranzacţiilor şi ofertelor publice, iar pentru organisme de plasament colectiv la valoarea activului net, precum şi alte venituri prevăzute în statut. Scăderea continuă a acestor venituri ar provoca disfuncţionalităţi majore în contextul creşterii efortului financiar legat de conlucrarea cu organismele de specialitate ale Comisiei Europene. În concluzie, personal nu agreez politica de relaxare a regimului de comisioane şi tarife, aş opta mai degrabă pentru adaptarea acestora la mărimea, respectiv volumul operaţiunilor de piaţă, de la caz la caz.

SE VORBEŞTE ÎN ULTIMUL TIMP DESPRE O MODIFICARE A LEGII PIEŢEI DE CAPITAL. DESPRE CE ESTE VORBA?

În principiu, sunt de acord cu modificarea pragului de maxim 5 la sută a deţinerilor unui acţionar la un operator de piaţă (Bursa de Valori Bucureşti sau Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu). Acest prag este o piedică serioasă în încadrarea pieţei de capital din România în procesele europene de fuziuni şi achiziţii în domeniul bursier. Consider totuşi că momentul modificării Legii 297/2004 trebuie să fie ulterior alegerilor parlamentare din acest an.

S-A REUŞIT ATINGEREA NIVELULUI DE TRANSPARENŢĂ DORIT LA NIVELUL PIEŢELOR REGLEMENTATE?

După 2001 s-a început o activitate de creştere a transparenţei pe aceste pieţe şi în mare parte s-a reuşit. Dovadă şi faptul că acele fenomene gen FNI au din ce în ce mai puţine şanse să se producă. O fraudă nu poate fi împiedicată, dar transparenţa asigură descoperirea ei.

CUM AŢI CARACTERIZA RELAŢIILE DINTRE CNVM ŞI BVB?

Relaţiile sunt bune, asta şi pentru că la BVB se află persoane care au făcut parte anterior din ANVM, din care s-a dezvoltat CNVM. Mă refer aici la d-nul Farmache şi la alţii care au pus bazele autorizării, reglementării şi supravegherii pieţelor şi au creat condiţiile necesare acestora. Trebuie însă să precizez că relaţia de bază dintre CNVM şi BVB este cea de la reglementator la reglementat, adică autoritatea are dreptul şi obligaţia să supravegheze şi să controleze activitatea acestui operator de piaţă, precum şi a pieţei gestionată de acesta.

Articolul precedentTAXA DE AUTORIZARE A ACTIVITĂŢILOR DIN DOMENIUL JOCURILOR DE NOROC
Articolul următorben affleck

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.