Jocul Responsabil – între răspunderea morală și cea legală

0

Unul dintre cele mai discutate subiecte în domeniul Jocului Responsabil este… însăși responsabilitatea.
Cui aparține, operatorului sau jucătorului? Există o ”distribuție” a responsabilității? Unde se oprește răspunderea operatorului și unde începe cea a jucătorului?
Acestea sunt întrebări care sunt puse în mod frecvent la evenimentele din industria jocurilor de noroc și la care încearcă să răspundă deopotrivă experțI și reprezentanți ai autorităților și operatorilor.
”Cred, în primul rând, că trebuie să facem o distincție între responsabilitatea legală și cea morală”, spune Dan Iliovici, vicepreședinte ROMBET. ”Prin responsabilitate legală înțeleg respectarea tuturor normelor în vigoare, norme care se răsfrâng șI asupra Jocului Responsabil. Deopotrivă producătorii, distribuitorii și operatorii de jocuri trebuie să se asigure că nu încalcă legea, să nu încurajeze jucătorii spre practice iresponsabile, doar din dorința de profit sau publicitate ”ieftină”.
Pe de altă parte, când vorbim despre morala în afaceri, lucrurile sunt mult mai nuanțate. Aici contează propriile bariere, norme sau standarde pe care operatorii economici și le impun, sau ar trebui să și le impună. Și aș da un singur exemplu în acest sens: este legal să permiți accesul oricărei persoane peste 18 ani în locațiile de joc sau pe site-urile de joc online, dar cât de moral este să încurajezi, prin diferite practici de marketing, ca acest jucător să petreacă cât mai mult timp la joc?!
Cât este de moral să te uiți doar la profitabilitatea afacerii tale, fără să dai atenție semnalelor privind un posibil comportament patologic al unor jucători?”
În alte țări din Europa, atenția acordată echilibrului dintre responsabilitatea morală și cea legală (comercială) e tot mai mare.
În Marea Britanie, de exemplu, cunoscută pentru plasarea în avangarda industriei, Comisia de Gambling se pregătește să implementeze un plan pe 3 ani, prin care să oblige operatorii la o mai mare responsabilitate, pentru a face jocurile de noroc mai sigure pentru consumatori.
Obiectivele principale ale noii strategii a Comisiei de Gambling sunt de a limita cât mai efficient accesul persoanelor vulnerabile la jocurile de noroc, pentru a se asigura că jocurile de noroc sunt transparente și corecte și, de asemenea, pentru a preveni jocurile de noroc să constituie o sursă de activități ilegale. Comisia speră să implementeze schimbări care vor duce la o îmbunătățire a culturii de business în companiile de top. Planurile sale depind, însă, de faptul ca firmele să fie dispuse să ridice standardele morale, pentru a acționa în mod consecvent în interesul consumatorilor și pentru a reduce numărul jucătorilor cu probleme de joc. Există și obiectivul de a face industria mai transparentă, prin punerea la dispoziția publicului a unor date colectate în mod independent, pentru a îi ajuta pe consumatori să ia decizii în cunoștință de cauză înainte de a participa la jocurile de noroc. Comisia va revizui regulile privind practicile frauduloase și va încerca să ofere consumatorilor mai multe resurse pentru a lua măsuri în cazul în care întâlnesc practici neloiale. Marea Britanie ar putea deveni primul stat care folosește Inteligența Artificială în favoarea jucătorilor, în sensul protejării celor vulnerabili: companiile ar putea fi obligate în viitor să utilizeze datele extinse pe care le dețin, pentru a înțelege cum pot identifica jucători care dezvoltă un comportament cu probleme în domeniul jocurilor de noroc, cum să fie ajutațI să se schimbe, înainte ca să devină un jucător patologic.

Politicile de Joc Responsabil trebuie ajustate permanent

”Dincolo de aceste evoluții încurajatoare, problema de fond rămâne”, e de părere dl. Iliovici.
”Cred că protecția jucătorilor vulnerabili și a minorilor trebuie să fie un proces permanent, nu o acțiune concertată doar când există semnale alarmante în industrie, semnalate de mass media sau chiar de jucători. În perioada care urmează, ROMBET va încerca să inițieze un dialog cu operatorii de jocuri de noroc din România în sensul stabilirii unor ”bune practici” – un set de reguli minime pe care trebuie să le respectăm, în plus față de prevederile legale care, după cum bine știm, pot fi evazive când vine vorba despre interpretare, mai ales în cheie morală.
Cred că exemplul britanic este relevant, mai ales când vorbim despre crearea unei mentalități de business, pentru că schimbarea nu va veni niciodată de la jucător, din păcate. Proactivitatea trebuie să fie a companiilor; ele trebuie să dea tonul, să se asigure că practicile sunt transparente șI corecte, și că jocurile și serviciile puse la dispoziția consumatorilor se fac după o cât mai completă informare a acestora cu privire la posibilele riscuri asociate jocului excesiv”, conchide Dan Iliovici, vicepreședinte ROMBET.