Regimul de autorizare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/1998, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, actul normativ prevede că agenţii economici care organizează şi exploatează activităţi de jocuri de noroc îşi pot desfăşura activitatea numai în baza autorizaţiei emise de Ministerul Finanţelor Publice, denumită licenţă pentru exploatarea jocurilor de noroc. Licenţa pentru exploatarea jocurilor de noroc, care are un termen de valabilitate de 12 luni de la data eliberării, se emite cu perceperea unor taxe anuale, ale căror cuantum şi termene de plată sunt stabilite de lege. În acest sens, este de remarcat că legiuitorul acordă o facilitate, în sensul că nu impune plata integrală şi anticipată a taxei anuale de autorizare, ci stabileşte eşalonarea unei părţi din aceasta, sub forma unor rate lunare.
Art. 2 alin. 3 din O.U.G. nr. 69/1998, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că la eliberarea licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc se prezintă, în copie, documentele care atestă plata taxelor de autorizare datorate bugetului de stat înainte de eliberarea licenţei, plus rata aferentă primei luni. Neplata unei rate lunare, reprezentând taxa de autorizare, la termenul prevăzut, atrage suspendarea licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc, iar neplata ratelor lunare pe o perioadă de mai mult de două luni conduce la anularea licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc (art.3 alin.1 din O.U.G. nr.69/1998, cu modificările şi completările ulterioare).
Având în vedere că durata de valabilitate a licenţei de exploatare a jocurilor de noroc este un an fiscal, iar taxa annuală de autorizare este eşalonată la plata în rate lunare, se pune întrebarea dacă ratele lunare sunt sau nu datorate în cazul în care titularul licenţei îşi încetează activitatea în cursul anului fiscal, indiferent de motive. În conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. 4 din actul normativ sus-citat, după suspendarea sau după anularea licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc, precum şi după încetarea activităţii de jocuri de noroc, sub orice formă, agenţii economici organizatori de jocuri de noroc sunt obligaţi în continuare la plata ratelor lunare aferente diferenţei dintre taxa de autorizare anuală şi ratele deja plătite, la termenele prevăzute de lege, până la expirarea perioadei pentru care au fost autorizaţi. Într-un caz particular, Curtea Constituţională, fiind sesizată a se pronunţa asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 3 alin. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, cu completările ulterioare, a decis că acest text este constituţional. În motivarea soluţiei, Curtea Constituţională a statuat că „respectivele taxe constituie o plată în considerarea unei contraprestaţii din partea statului, constând în acordarea licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc, pe o durată limitată de un an de la data eliberării.
Durata minimă de valabilitate a licenţei de exploatare a jocurilor de noroc este un an fiscal, şi sub acest aspect, acordând licenţa, statul şi-a îndeplinit obligaţia şi, drept urmare, este îndreptăţit să pretindă şi să primească taxele prevăzute de lege. Împrejurarea că, din motive care îi sunt imputabile în exclusivitate beneficiarului, licenţa a fost suspendată sau anulată ori titularul licenţei, din raţiuni proprii, a încetat activitatea de jocuri de noroc nu îi este opozabilă statului şi nu poate fi interpretată drept o cauză de exonerare de la obligaţia de a achita în întregime taxa datorată. Aşa fiind, Curtea a decis că este lipsită de temei susţinerea autorului excepţ iei, în sensul că, în urma suspendării sau anulării licenţei ori încetării activităţii de jocuri de noroc, nu s-ar mai justifica plata în continuare a ratelor restante. Exprimându-şi punctul de vedere, Guvernul consideră că textul legal este constituţional, întrucât:
∫ potrivit art. 2 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/1998, taxele de autorizare pentru obţinerea licenţei de exploatare a jocurilor de noroc sunt anuale, agenţii economici organizatori de jocuri de noroc asumându-şi, în contul taxelor la care sunt obligaţi, riscul desfăşurării activităţii pentru care au fost autorizaţi pe tot parcursul anului.
∫ bugetul statului nu se poate baza, în constituirea şi atragerea resurselor sale, pe venituri aleatorii, ci pe venituri stabile”.
∫ obligaţiile către bugetul de stat se situează în sfera interesului public, astfel încât unele restrângeri, condiţionări şi măsuri protecţioniste pe care statul le impune, prin lege, nu reprezintă o atingere adusă dreptului sau intereselor private, ci se integrează în cadrul general al interesului public”, conform art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituţie, care stipulează că statul trebuie să asigure „protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiar şi valutară”.
În concluzie, indiferent de motivele pentru care beneficiarul licenţei îşi încetează activitatea înaintea împlinirii termenului de un an, el este ţinut, în continuare, de obligaţia de plată a taxei de autorizare ce decurge din licenţ a de exploatare a jocurilor de noroc.
