Timbrul social asupra jocurilor de noroc, definite şi reglementate de legislaţia în vigoare, se aplică asupra participărilor de orice fel la astfel de activităţi ale persoanelor fizice, se datorează şi reprezintă 10% din preţul fiecărei participări şi se adaugă acestui preţ, conform art. 3 lit. a) din O.U.G. nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate, cu modificările ulterioare
Separat, pentru toate jocurile de noroc tip cazinou, taxa de timbru social este constituită din taxa fixă lunară pe masa de joc reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1.000 dolari S.U.A., la cursul oficial pentru ziua precedentă celei în care se face plata, conform lit. d) a articolului sus-citat.
Sumele datorate, reprezentând valoarea timbrului social, se constituie şi se virează lunar, până la data de 5 a lunii următoare, de către persoanele juridice sau fizice care le încasează, în contul Fondului naţional de solidaritate.
Din sumele constituite şi virate cu titlu de timbru social, persoanele fizice sau juridice care constituie şi virează aceste sume reţin un comision de 1%, conform art. 10 din O.U.G. nr. 118/1999.
La art. 1 al O.U.G. nr. 118/1999, cu modificările ulterioare, se arată scopul aşezării de către legiuitorul român a taxei de timbru social. Astfel, această taxă este destinată să constituie resursele financiare ale Fondului naţional de solidaritate, fond special, administrat şi gestionat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Conform art. 1 alin. 2 din actul normativ în discuţie, scopul declarat al Fondului naţional de solidaritate este acela de a contribui, pe baza principiului solidarităţii naţionale, la reducerea sărăciei în familiile aflate în situaţii de extremă dificultate, la cofinanţarea unor programe de servicii socio-medicale, la acordarea de ajutoare materiale persoanelor cu afecţiuni de sănătate deosebit de grave, pentru tratament medical şi intervenţ ii chirurgicale în străinătate, la întreţinerea, construcţia, reparaţia, amenajarea şi modernizarea unor instituţii de asistenţă socială şi la alte acţiuni similare.
Actul normativ mai prevede, la art. 4 alin. 2, majorari în cuantum de 0,30% pentru fiecare zi de întârziere, aplicate sumelor reprezentând valoarea timbrului social virate cu întârziere de către persoanele juridice sau fizice care le încasează.
Refuzul de colectare, constituire şi virare a taxei de timbru social conduce la reţinerea taxei de timbru social din veniturile persoanelor fizice şi juridice cărora le revin aceste obligaţii.
Modul de constituire, virare şi utilizare a sumelor provenite din taxa de timbru social se verifică de către organele de control în domeniul protecţiei sociale ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar nerespectarea acestor obligaţii legale poate atrage răspunderea contravenţ ională sau, după caz, penală a persoanelor vizate de acest act normativ.
