Rudel Obreja este unul dintre cei mai mari boxeri pe care i-a dat această ţară. În prezent, este preşedintele Federaţiei Române de Box. Pe 9 februarie la Bucureşti va avea loc o importantă gală de box. Fostul mare boxer a vorbit despre acest eveniment şi despre lucruri mai puţin ştiute din viaţa sa într-un interviu acordat în exclusivitate revistei noastre – „Casino Life & Business Magazine”.
Ce înseamnă pentru tine şi pentru sportul românesc gala de box care va avea loc la Bucureşti pe 9 februarie?
În contextul actual, această gală reprezintă o nouă ocazie de a demonstra că avem boxeri de valoare, dar şi capacitatea noastră managerială şi organizatorică. Este, deci, de înţeles efortul major depus pentru reuşita evenimentului.
Ce ne poţi spune despre Viorel Simion?
Viorel Simion este cel mai talentat boxer român aflat în activitate în țţară. Dincolo de talent, el excelează şi la celelalte capitole, fiind un familist exemplar, are două fetiţe, cât şi în seriozitate, în pregătire, în viaţa sportivă. Va fi primul Campion Mondial 100% Made in Romania!
Ce va face Lucian Bute cu gala din America? Ai ceva noutăţi?
Aşteptăm cu toţii finalizarea contractului pentru următorul meci. Showtime impune un american, probabil şi-l doresc pe Hopkins sau Andre Dirrell. Nimeni, în acest moment, nu ştie care va fi „alesul” celor de la televiziunea americană.
Ai jucat, de-a lungul carierei, 230 de meciuri, din care ai câştigat 215. E ceva…. Cum percepi acea perioadă? Îţi este dor de acele vremuri de mare succes?
Uneori, seara, la culcare, rememorez unele momente frumoase ale carierei mele…, iar în acele clipe sunt în stare să dau orice pentru a mă reîntoarce în acele timpuri…, însă adorm şi nu mai am timp să „plătesc”! Dac-aş putea avea ce am acum şi să mă întorc la acele vremuri, aş deveni cel mai fericit om din lume! Însă Dumnezeu nu ţi le dă niciodată pe toate…
Ştiu că ai reuşit primul KO din istoria boxului amator cu cască în anul 1984, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. Cum a fost, mai exact?
Eram un copil, la doar 19 ani devenisem un erou în „ţara tuturor făgăduinţelor”, am dat interviuri câtorva zeci de televiziuni imediat după meci, şi începusem să mă gândesc la lumea profesioniştilor,să rămân în America… Au fost momente unice, am simţit beţia succesului de tip occidental şi mă tenta enorm…
Ai un motto interesant: “Viaţa este un dans delicat în care trebuie să faci compromisuri, însă niciodată nu trebuie să îţi vinzi sufletul”. Detaliază această sintagmă foarte profundă după care te conduci…
Să păstrezi nealterate principiile de viaţă, demnitatea, onoarea este extrem de dificil, încercările de a „eşua” sunt la tot pasul. Trebuie să ai calităţile necesare, să ştii când şi unde trasezi graniţa compromisului astfel încât aceste valori să rămână nealterate, dar să-ţi atingi şi scopurile, care, în mod obligatoriu, nu pot fi unele meschine, machiavelice. Se poate!
