Un sportiv vorbește deschis despre viața și cariera sa

Raul Cătinaș este unul dintre numele importante din K1. Într-un interviu pe care l-a acordat în exclusivitate revistei noastre – „Casino Life & Business Magazine” – el a vorbit despre viața și cariera sa cu cărțile pe față.

– Ai 25 de ani și aproape 10 ani de când practici kickboxing. Te-ai apucat de acest sport la vârsta de 16 ani. Cum a început povestea ta în acest sport?
– La început, am mers în sala de antrenament pentru a învăța să mă apăr, pentru că mai tot timpul eram singur și nu avea cine să mă apere. Aveam conflicte cu diferiți colegi, prieteni pe afară, prin cartiere și am decis să merg la o sală ca să învăț să mă apăr, să îmi port singur de grijă. Și de atunci a început totul. Pe parcurs, a devenit o pkăcere să fac acest sport și am început să am anumite visuri, cum ar fi să ajung campion K1.

– Ți se spune și Iron Raul. De unde ți se trage această poreclă?
– Au câteva meciuri la început când luptam cu sportivi mult mai puternici decât mine și mai titrați și eu, chiar dacă pierdusem meciurile, eram în picioare, și ei dădeau în toate direcțiile și eu zâmbeam și eu continuam să lupt. Erau mirați, și publicul și sportivi, că eu eram încă în picioare și duc lupta ca și cum eram o stâncă. De acolo mi s-a spus Iron, că sunt omul de fier.

– Deții și un record. În anul 2010 ai devenit cel mai tânăr luptător de la K-1 World Grand Prix – Final 16 de la Seul, la doar 22 de ani. Vorbește-ne un pic despre asta.
– În 2010 am avut un an destul de bun până la jumătatea lui, apoi am avut o perioadă de decădere și nu m-am pregătit multe luni, ca în septembrie să aflu că sunt ales între primii 16 jucători ai lumii. M-am pregătit aproximativ două săptămâni jumate-trei și am mers acolo. A fost o onoare pentru mine și o bucurie imensă pentru că era visul meu. Din păcate, am mers nepregătit și am pierdut. A fost unul dintre marile mele eșecuri din carieră. Mai ales că am mers cu poza tatălui meu pe tricou și vroiam să-i fac un cadou.

– Povestește-ne despre experiența ta la Amsterdam, Olanda, unde ai stat ceva vreme. După aceea, te-ai întors în România și ai ales Respect Gym. De ce sala lui Alin Panaite în România?
– Mulți se întreabă de ce am ales această sală. Am ales-o pentru simplul motiv că eu mă cunosc de foarte mult timp, de foarte mulți ani, cu Alin Panaite și am și fost, prin 2008, pentru câteva luni, la o pregătire la el la sală și de asta am ales să vin aici. M-am înțeles foarte bine cu Alin și îmi place sala lui de antrenament.

– Care este meciul care te-a marcat cel mai mult și de ce?
– Dintre toate meciurile pe care le-am avut până acum, cel mai mult m-a marcat meciul cu Stefan Leko. Și acum spun, după atâta timp, că pur și simplu nu am luptat eu în meciul acela. Cred că a fost mâna lui Dumnezeu, pentru că nu îmi aduc aminte absolut nimic din acel meci, doar știu că Stefan leko era pe jos, iar eu eram în colțul meu și mă uitam la el și nu îmi venea să cred că el este pe jos și nu se mai ridică. Cred, cu siguranță, că a fost mâna lui Dumnezeu acolo.

– Ce îți dorești din punct de vedere profesional?
– Cel mai mult îmi doresc să devin copilul serios care eram înainte și să mă pregătesc așa cum mă pregăteam când eram copil și am reușit recordurile acestea pe care le-am amintit și mai devreme. Să revin acolo, să fiu mai serios, să nu mai fiu dezamăgit de viață și pe anumite chestii pe care le-am trăit și să fiu mai serios în acest sport, să dau totul așa cum am dat odată, pentru că sunt sigur că dacă voi face acest lucru, o să ajung acolo. Sunt sigur de asta.

– Ce luptător român admiri cel mai mult și de ce?
– Nu am sportivi pe care îi admir. Din România, nu că aș fi eu mai egoist, dar… Îl admir pe Daniel Ghiță pentru că chiar a muncit mult și s-a sacrificat, știu ce înseamnă să stai izolat, departe de familie, de prieteni, de toată lumea. S-a sacrificat și a reușit.

– Există vreun sportiv de aici sau de afară care ți-a influențat cariera?
– Cel mai mult îmi place de Mike Tyson. În rest nu am sportivi care să îmi placă. Îmi place foarte mult de el, de aceea am și un tatuaj cu el.

– Ce planuri ai pentru această toamnă, dar și pentru acest sfârșit de ani, din punct de vedere competițional?
– Am meci programat pe 2noiembrie, dar încă nu știu adversarul, și anul acesta îmi este foarte greu să-mi revin pentru că am avut trei sau patru luni de pauză, în care am avut o viață extrasportivă și mi-e foarte greu să mă gândesc să realizez ceva anul acesta, pentru că timpul este foarte scurt și sunt adversari care s-au pregătit tot anul, în timp ce eu nu am făcut acest lucru, dar sper să închei anul cât de bine posibil.

– Antrenorul Thom Harinck te descria ca fiind singurul greu alb care lovește la fel de puternic ca unul de culoare. Care consideri că sunt principalele tale calități de luptător?
– La început mă pregăteam cu un antrenor modest, la o sală modestă, într-un oraș mic, dar principala mea calitate este voința. Am o voință de fier și dacă simțeam în meci că nu mai pot, eu tot continuam. Nu concepeam să pierd.

– Ai tatuaje cu Mike Tyson și Napoleon Bonaparte? De ce ai ales fix aceste personaje?
– Pe Mike Tyson îl admir de când eram copil. Aveam un antrenor, Marcel Drăgan, care mă pregătea, primul meu antrenor, pe lângă, mai aveam un antrenor imaginar, care era Mike Tyson. În fiecare zi, după antrenament sau înainte, mă uitam la videoclipuri cu Mike Tyson, de la antrenamente, de la meciuri, orice, studiam croșeul lui de stânga, de aia îl și am tatuat pe mâna stângă, pentru că croșeul de stânga l-am remarcat și este furat de la el. Iar pe Napoleon l-am tatuat pentru că este Leu cu ascendent în Scorpion, la fel ca și mine și m-am regăsit în unele chestii din viața lui.

– Cum este Raul Cătinaș în afara ringului și a sălii de antrenamente?
– În afara ringului, îmi place foarte mult să mă distrez, să mă simt bine. Fac foarte multe lucruri. De exemplu, joc biliard, joc fotbal, încerc să-mi trăiesc viața oarecum, pentru că nu am putut să/mi trăiesc copilăria. Când alții se jucau, eu mergeam la antrenament și nu am avut o copilărie foarte reușită. Acum încerc să recuperez și și să fac anumite lucruri pe care nu le-am făcut atunci, deși știu că anumite lucruri se fac la un anumit moment. Dacă le faci mai târziu, nu prea mai are importanță.

– Ce nu știe lumea despre Iron Raul și ai vrea să se afle?
– Sunt multe lucruri pe care aș vrea să le afle lumea, poate așa m-ar înțelege mai mult, ar înțelege de ce am făcut anumite greșeli sau anumiți pași în viață. Dar nu cred că este momentul acum. Vreau să afle într-o zi când o să decid că este momentul. Poate că o să ajung campion și o să decid că este momentul să scriu o carte despre viața mea.

– Te rog să le transmiți un mesaj cititorilor revistei noastre – „Casino Life & Business Magazine”.
– Le trasmit să aibă parte de sănătate și de tot ceea ce își doresc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.