Jocurile de noroc din România în perioada măsurilor adoptate în scopul prevenirii răspândirii COVID-19

Practica jocurilor de noroc în 2020

Articol din seria „Practica jocurilor de noroc”, de Anchidim Zăgrean, vicepreședinte ROMBET

În scopul prevenirii răspândirii COVID-19, după o evaluarea a riscului de sănătate publică și care indică o creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, a fost necesară luarea unor măsuri urgente, cu caracter excepțional, în domeniul social și economic prin instituirea stării de urgență. Ca urmare a măsurilor adoptate a fost suspendată activitatea jocurilor de noroc, care se realizează în spații închise, începând cu data de 19 martie 2020. De asemenea au fost luate o serie de măsuri, în scopul atenuării consecințelor economico-sociale, pentru protejarea afacerilor, inclusiv în domeniul jocurilor de noroc.
Vom încerca să sintetizăm efectele acestor măsuri prin exprimarea unor opinii privind comportamentul previzibil de punere în practică a acestora, în scopul reducerii la minim a pierderilor generate de măsurile guvernamentale, astfel:

1. Licențele de organizare și autorizațiile de exploatare
Plecând de la prevederile:

– Decretului 195 din 2020, Anexa nr. 1: Măsuri de primă urgență cu aplicabilitate directă – Capitolul II: Domeniul economic, art.14 – „Se menține valabilitatea documentelor eliberate de autoritățile publice care expiră pe perioada stării de urgență”;
– Art. 12 din Ordonanța militară nr. 3 din 24 martie 2020 – „Documentele care expiră pe perioada stării de urgență, eliberate de autoritățile publice, pot fi preschimbate într-un termen de 90 de zile de la data încetării stării de urgență”;
– Art. 332 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, modificată și completată de OUG nr. 34 din 26 martie 2020 – „Valabilitatea documentelor eliberate de instituțiile și autoritățile publice se menține pe toată perioada stării de asediu sau a stării de urgență, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestor stări”
– se pot distinge în mod clar cel puțin trei situații:
a) Licențele sau autorizațiile operatorilor de jocuri de noroc se află în perioada de valabilitate iar consecințele practice, după încetarea stării de urgență, înseamnă prelungirea acestora cu 90 de zile, de la momentul încetării stării de urgență, fără obligația de a efectua plăți suplimentare la bugetul de stat, perioada suplimentară fiind considerată ca făcând parte din anul de licențiere sau anul de autorizare;
b) Perioada de valabilitate a licențelor sau autorizațiilor a expirat, după instituirea stării de urgență iar operatorii de jocuri de noroc aveau documentațiile depuse în vederea relicențierii sau reautorizării. În acest caz consecințele practice, după încetarea stării de urgență, înseamnă prelungirea acestora cu 90 de zile, de la momentul încetării stării de urgență, fără obligația de a efectua plăți suplimentare la bugetul de stat, perioada suplimentară fiind considerată ca făcând parte din anul de licențiere sau anul de autorizare. Licențele sau autorizațiile acordate intră în vigoare după expirarea celor 90 de zile și după plata integrală a taxelor de licență sau autorizare datorate anticipat, efectuate înainte de expirarea celor 90 de zile;
c) Operatorii economici au solicitat acordarea de licențe și autorizații noi, pentru organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și acestea au fost aprobate prin emiterea Deciziilor Comitetului de Supraveghere al ONJN. În acest caz consecințele practice, după încetarea stării de urgență, înseamnă prelungirea valabilității acestor decizii cu 90 de zile, de la momentul încetării stării de urgență. Licențele și autorizațiile acordate intră în vigoare la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost efectuată plata anticipată a taxelor de licență și autorizare, dar înainte de expirarea celor 90 de zile.

2. Măsuri în domeniul protecției sociale
Pe perioada stării de urgență, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului, indemnizațiile de care beneficiază salariații se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.
De aceste măsuri beneficiază salariații angajatorilor care reduce sau întrerup temporar activitatea total sau parțial conform unei declarații pe propria răspundere asumată de angajator.
Indemnizația calculată de angajator este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii iar calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

3. Măsuri economice și fiscal- bugetare
a) Acordarea de garanții de stat în favoarea fiecărui participant în program, pentru una din următoarele categorii de credite:
– Unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau pentru capital de lucru – garantat de stat – maxim 80% – din valoarea finanțării – exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare – cu o valoare maximă garantată de 10.000.000 lei, cu subvenționarea dobânzii în procent de 100%;
– Una sau mai multe garanții pentru credite de finanțarea capitalului de lucru garantat de stat – maxim 90% – din valoarea finanțării – exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare – cu o valoare maximă garantată de 500.000 lei pentru microîntreprinderi și maxim 1.000.000 lei pentru întreprinderi mici, cu subvenționarea dobânzii în procent de 100%.
Subvenționarea dobânzii poate dura până la 31 martie 2021, cu îndeplinirea anumitor condiții.
Durata maximă a finațărilor este de 120 de luni, în cazul creditelor pentru investiții și de 36 de luni în cazul creditelor pentru capital de lucru.
b) În anul 2020 termenul de 31 martie, pentru acordarea bonificațiilor la impozitele și taxele locale, stabilte de consiliul local, se prorogă până la data de 30 iunie, inclusiv;
c) Debitorul care dorește să își restructureze obligațiile bugetare, trebuie să notifice organul fiscal competent în perioada 1 februarie – 31 iulie 2020, sub sancțiunea decăderii din acest drept. Solicitarea de restructurare se depune până la 30 octombrie 2020, sub sancțiunea decăderii;
d) Pentru obligațiile fiscale scadente, începând cu data de 21 martie 2020 și neachitate până la 30 de zile de la încetarea stării de urgență, nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere.
Prin derogare de la prevederea Codului de procedură fiscală, conform căreia: obligațiile fiscale restante sunt obligațiile fiscale pentru care s-a împlinit scadența sau termenul de plată, obligațiile fiscale prevăzute la litera d) nu sunt considerate obligații fiscale restante.
Important:
Se depun, în termenul legal declarațiile fiscale prin care se constituie creanța fiscală, dar în intervalul 21 martie 2020 – până la 30 de zile de la încetarea stării de urgență aceste obligații fiscale nu se consideră că sunt obligații fiscale restante.
e) Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plățile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profitul trimestrial curent, cu păstrarea acestui mod de calcul pentru toate trimestrele anului fiscal 2020;
f) Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată, care plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiași trimestru, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv, beneficiază de o bonificație calculată asupra impozitului pe profit datorat, astfel:
a) 5% pentru contribuabilii mari;
b) 10% pentru contribuabilii mijlocii;
c) 10% pentru ceilalți contribuabili.
g) Pe durata stării de urgență, întreprinderile mici și mijlocii, definite în Legea 346 din 2004, actualizată, care și-au întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente – pe perioada stării de urgență decretate și care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei – beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități (electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet) precum și de amânare la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.
Prin derogare de la alte dispoziții prevăzute în contractele în derulare, altele decât cele de mai sus, poate fi invocată forța majoră, impotriva acestora, numai după încercarea dovedită cu înscrisuri comunicate prin orice mijloc, inclusiv electronic, de renegociere a clauzelor cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență.
h) Termenul de depunere a declarației privind beneficiarul real, conform Legii 129 din 2019, se prelungește cu 3 luni de la data încetării stării de urgență.

4. Depunere documente semnate electronic
Toate instituțiile publice din România sunt obligate să accepte documente semnate electronic și să răspundă solicitărilor depuse de către cetățeni tot în format electronic, așa cum este prevăzut în OUG 38 din 2020, publicată în MO nr.289 din 07.04.2020.
De la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență – ONJN -ul:
– emite acte în format electronic cu semnătură electronică, acestea fiind asimilate înscrisurilor autentice;
– este obligat să primească înscrisurile semnate cu semnătură electronică;
– este obligat să pună la dispoziție portaluri proprii sau să utilizeze astfel de instrumente, puse la dispoziție de către terți, în vederea primirii documentelor electronice, iar dacă acestea nu se vor putea utiliza, documentele vor fi primite prin poșta electronică;
– în termen de 15 zile urmează să emită actele administrative prin care să se stabilească tipul de semnătură electronică, aplicabilă unui serviciu disponibil online, pentru persoanele fizice sau juridice.

Revenim, în următoarele numere ale revistei, cu practicile și procedurile fiscalității pe tipuri de jocuri de noroc…