Despre majorarea taxelor, subiect deosebit de fierbinte la ordinea zilei în industria jocurilor de noroc din România am stat de vorbă cu Dan Ghiță, Președinte ROMBET.
Iată în cele ce urmează declarația sa cu privire la majorarea taxelor din jocurile de noroc:
„În contextul propunerii de majorare a taxelor pe premiile din jocurile de noroc, propunere făcută fără nici o consultare publică oficială, total nedocumentată, fără nici un studiu de impact asupra jucătorilor, industriei, angajaților sau asupra celorlalte industrii care sunt afectate foarte puternic în urmă unei eventuale adoptări a unei astfel de măsuri, aș vrea să prezint o situație cu taxele pe premiile din jocuri în restul țărilor din Uniunea Europeană, taxe care aproape peste tot sunt zero.
Taxare pe premii ZERO sunt în: Austria, Marea Britanie, Malta, Germania, Belgia, Lituania, Estonia, Letonia, Franța, Italia, Danemarca, Slovacia, Finlanda.
În Polonia doar premiile din loterie sunt taxate, iar în Grecia, sau Norvegia, țări care nu sunt exemple de bune practici în legislație, au un anumit nivel minimal de taxare, dar taxa este pe câștig și sistemul permite trasabilitatea jucătorului ca să se poată vedea care este câștigul, pentru că sesiunea de joc se desfășoară pe durata anului fiscal, și pe perioada de joc, jucătorul câteodată pierde, câteodată câștigă, și la sfârșitul anului, după ce se calculează exact cât a mizat și cât a scos, pe diferență se aplică un impozit, diferența aceea fiind câștigul real al jucătorului.
S-a tot cerut o astfel de comparație, inclusiv pe taxele pe operatori. Dacă taxele pe jucători sunt zero aproape peste tot, de taxele pe organizator nu se poate discuta într-un articol sau într-o prezentare superficială pentru că nu este relevantă o comparație în acest mod, cu date puse în tabel comparativ. Aceste taxe, dacă vor a fi comparate, trebuie făcute cu o imagine mult mărită, trebuie ținut cont cel puțin de reglementările specifice din țările care se compară, fiecare țară având o abordare diferită.
Spre exemplu, în Marea Britanie, țară care are o istorie îndelungată în industria jocurilor de noroc, din 2001 nu mai este nici o taxa pe jucător, din simplul motiv că mulți jucători jucau pe site-uri din afară țării, ilegale sau în locații insalubre, ‘la negru’, care nu oferă nici un fel de protecție jucătorilor.
Pe lângă efectele grave care ar putea apărea în urmă implementării unei astfel de măsuri, o parte din ele semnalate în articolul scris zilele trecute, aș mai vrea să mai semnalez și faptul că o licență se obține pe o durata de 10 ani.
Acest lucru face că o companie să-și bugeteze și să aibă un plan de afaceri care se raportează la durata licenței și la modalitatea de taxare din momentul obținerii licenței. Predictibilitatea este una scăzută, companiile autohtone sau internaționale fiind rezervate la capitolul investiții viitoare deoarece nu pot face o predicție corectă. Taxele în domeniu s-au schimbat în 2019 ultima oară, practic cine a obținut licență înainte de 2019 se găsește în situația în care ‘regulile jocului’ s-au schimbat și poate modelul de business nu mai este fezabil comparativ cu modelul făcut la momentul licențierii, moment în care condițiile și taxele erau diferite.
Printr-un dialog deschis și onest, putem găsi soluții care să nu creeze dezechilibre majore pentru nici una dintre părți.”
Declarația de mai sus este preluată dintr-un interviu mult mai amplu la care vom reveni imediat ce situația o va impune.
