Bucuria de a juca
Cu drag, pentru Mihnea, un lord…
De Oana Lis, Psiholog
Când spunem cuvântul *joc* la ce ne gândim !? La acțiunea de a ne juca și la rezultatul ei, fiind considerată o activitate distractivă. Și ne conectează cu starea aceea a noastră de copil d.p.d.v. psihologic, pentru că da, chiar dacă acum suntem adulți, în noi există starea de *copil interior*, pe care o putem accesa din când în când.
*Viața este ca un joc de noroc.*
Jocurile sunt de diferite feluri, de la jocurile de societate, jocurile de cuvinte, de la acțiunea de a juca, însemnând a interpreta un anume dans,un rol într-o piesă de teatru, la jocurile olimpice și jocurile de noroc.
Deci de mii de ani, copii și oameni mari sunt atrași de joc și de bucuria, entuziasmul, emoțiile pe care el îl oferă. Jocul de noroc e explicat că o distracție cu cărți, zaruri și alte forme care angajează de obicei sume de bani și care se desfășoară după anumite reguli respectate de parteneri, câștigul fiind determinat de întâmplare sau de calcul.
*Sunt om și nimic din ce e omenesc nu-mi este străin.* (Terentiu)
De exemplu, jocul de societate e văzut ca o distracție într-un grup de persoane care poate consta în întrebări și răspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante. Deci, oamenii sunt atrași de multe feluri de jocuri, care îi fac să gândească, să amuze, să petreacă timpul într-un mod distractiv.
*Jocul este cel mai elevat tip de cercetare.* (Albert Einstein)
De-a lungul istoriei umane, oamenii au jucat diferite jocuri ca o sursă de divertisment pentru ei înșiși sau pentru alții.
Ca idee, primele zaruri apărute au fost improvizate din oase de animale. Într-un sit arheologic dintr-un sat antic din Turcia s-au găsit 49 de pietricele vopsite și tăiate, despre care se crede că reprezintă piesele unui joc de masă.
*Joaca este experimentarea șanselor.*
Jocurile sunt parte integrată a tuturor culturilor, fiind cele mai vechi forme de interacțiune socială dintre oameni. Jocurile au început ca niște expresii ale oamenilor prin care au putut să-și pună în joc abilitățile fizice, imaginația, determinarea, capacitatea intelectuală, rezistență, etc.
Jocurile în aer liber erau foarte populare în timpul sărbătorilor și târgurilor și erau jucate de toate clasele sociale.
De exemplu, Colosseumul a fost construit cu scopul de a satisface entuziasmul publicului pentru jocuri și spectacole. Erau organizate de persoane private ca o demonstrație a prestigiului și puterii familiei respective. De asemenea, românii din clasa aristocratică organizau jocuri pentru plebei pentru a le obține voturile. Deci, de pe atunci jocurile aveau o miză. El a fost construit în primul rând pentru jocurile cu gladiatori, iar dacă un gladiator câștigă mai multe lupte, avea dreptul să-i ceară împăratului să fie eliberat.
*Războiul este jocul regilor.*
Trăsături comune ale jocurilor de-a lungul timpurilor includ câștigul, funcționarea după niște reguli, o competiție, o standardizare de timp și spațiu, elemente ale șanselor, niște obiective și bineînțeles, plăcerea personală.
*Norocul este ceea ce se întâmplă atunci când pregătirea întâlnește oportunitatea.* (Seneca)
Cu timpul, de-a lungul istoriei, au început să se facă pariuri la unele din aceste jocuri și ușor ușor a intervenit și elementul câștigului, al banului din ce în ce mai pregnantă.
Primul joc documentat de poker datează dintr-un vapor de pe râul Mississippi din 1833. în timpul războiului civil american, jocul a devenit foarte popular în rândul soldaților, ca un mod de recreere. Iar jocul acesta a devenit popular în cazinourile americane după ce a fost lansat un turneu World Series of Poker (WSOP) în anul 1970.
Iar istoria jocurilor de noroc online a început în anul 1994 când firma Microgaming a dezvoltat primul program de jocuri de noroc de acest gen.
Istoria cazinourilor din România a început cu primul cazinou terestru construit la Vatra Dornei în anul 1898, având scopul de a distra clienții înaltei societăți ai imperiului Austro-ungar, care veneau la băi în acea zonă.
Deci, jocurile de noroc au fascinat omenirea de milenii, oferind o combinație irezistibilă de emoție, risc și potențial de câștig și amuzament.
*În jocurile de noroc, cei mulți trebuie să piardă pentru ca cei puțini să câștige.* (George B. Shaw.)
Studiile moderne au descoperit că jocurile de noroc activează în creier sistemul de recompense, creând o senzație puternică de plăcere. Mai ales, atunci când câștigurile potențiale apar la intervale neregulate și imprevizibile, creierul rămâne într-o stare de anticipare pe mai mult timp, eliberându-se o doză de dopamină, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și motivația.
Această eliberare de dopamină creează instantaneu o senzație de euforie și asta întărește comportamentul de joc al omului.
*Nu e greu să joci, e greu să te oprești din joc.*
Aceste activări din creier și mai ales din zona amigdalei face ca jocurile de noroc să fie percepute ca emoționante și captivante. Situația devine problematică pentru cineva care în loc să o vadă ca o activitate de distracție și petrecere a timpului cu entuziasm și bucurie, o vede ca pe un mod de câștig, iar asta nu e ceva garantat de nimeni, mai ales într-un mod constant.
*Oricare ar fi jocurile în care intrăm, suntem datori să nu ne jucăm cu noi înșine.* (R.W. Emerson)
Deci, unul din factorii de bază care atrage oamenii către jocurile de noroc, în speță, este plăcerea asociată cu riscul.
*Dacă nu ar fi fost vorba de noroc, aș fi câștigat de fiecare dată.* (Phil Hellmuth)
Secretul pentru a te bucura de efectele pozitive ale dopaminei, acelea de a scăpa de stres și a simți starea aceea de plăcere și nu de efectele negative este să joci responsabil, atât cât îți permiți.
*După joc, și regele și pionul merg în aceeași cutie.*
Cu drag, Oana Lis
