Continuăm prezentarea noastră despre condiţiile de autorizare, organizare şi exploatare a jocurilor de noroc şi vă expunem în acest număr al revistei cazurile care se opun autorizării agenţilor economici pentru activitatea de exploatare a jocurilor de noroc, astfel cum sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 251/1999
Din analiza dispoziţiilor art. 19 ale actului normativ constatăm că unele interdicţii au fost instituite în considerarea administratorilor şi/sau directorilor executivi ai agentului economic, în timp ce altele privesc condiţiile de desfăşurare a activităţii de exploatare a jocurilor de noroc sau conduita de bun contribuabil a agentului economic.
Astfel, în ceea ce priveşte interdicţiile din prima categorie, textul de lege stabileşte că nu se acordă licenţă pentru exploatarea jocurilor de noroc în situaţiile în care: administratorul şi/sau directorul executiv nu a împlinit vârsta de 23 de ani; administratorii şi directorii executivi ai agenţilor economici, care solicită autorizarea, au suferit condamnă ri pentru infracţiunea de înşelăciune, furt, bancrută frauduluoasă, fals şi uz de fals, evaziune fiscală, contrabandă sau pentru o altă infracţiune ce a avut ca urmare pierderea drepturilor civile şi politice ori au fost în mod repetat sancţionaţi contravenţional în legătură cu nerespectarea unor prevederi legale referitoare la jocurile de noroc; administratorul şi/sau directorul executiv este funcţionar public sau ocupă o altă funcţie incompatibilă cu funcţia de gestionar sau de administrator.
În ceea ce priveşte interdicţiile referitoare la condiţiile de desfăşurare a activităţii de exploatare a jocurilor de noroc, acestei categorii se circumscriu urmatoarele situaţii: agentul economic nu deţine spaţiu stabil sau acesta nu este corespunzător pentru activitatea respectivă, neîncadrându-se în prevederile H.G. nr. 251/1999, precum şi în normele legale privind amplasarea, dotările, condiţiile igienico-sanitare şi de prevenire şi stingere a incendiilor; spaţiul deţinut este situat în incinta unor aşezăminte de învăţământ, cultură, artă, sănătate, cu caracter social, de culte religioase şi altele asemenea, precum şi în zone cu circulaţie intensă: pasaje pietonale, staţii ale mijloacelor de transport în comun, spaţii excesiv de aglomerate.
În mod excepţional se admite organizarea de jocuri de noroc în spaţiile-anexe, excedentare, ale unor cinematografe, săli de spectacole, săli de sport, case de cultură şi altele de acest fel, cu condiţia să fie asigurată intrare separată pentru jucători şi să nu fie deranjate în vreun fel celelalte activităţi.
Pentru protecţia minorilor, având în vedere vârsta fragedă a acestora, actul normativ prevede expres că nu poate fi autorizată funcţionarea maşinilor cu câştiguri în cofetării, patiserii, pizzerii sau în alte asemenea unităţi de alimentaţie publică unde au acces minorii.
– agentul economic are în dotare maşini, instalaţii, dispozitive executate artizanal ori care prezintă grad avansat de uzură fizică sau morală;
Nu în ultimul rând, textul prevede că licenţa pentru exploatarea jocurilor de noroc nu va fi acordată în situaţia în care agentul economic înregistrează obligaţii fiscale restante faţă de bugetul de stat şi faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat.
Textul circumstanţiază această ipoteză legală, stabilind că nu se consideră obligaţii fiscale restante faţă de bugetul de stat şi faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat: sumele pentru care agenţii economici au obţinut de la Ministerul Finanţelor sau de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale înlesniri la plata acestora; sumele stabilite în urma controalelor efectuate de organele fiscale de specialitate şi care se află în diferite stadii de contestare sau în judecată; sumele care fac obiectul unei măsuri de suspendare a executării, dispusă de instanţa judecătorească.
În situaţia în care, după obţinerea licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc, în privinţa unui organizator intervine vreuna dintre situaţiile prezentate mai sus, licenţa se anulează.
