Tot românul joaca table. Oare asa sa fie?! Aparent jocul de table este la îndemâna oricui. Fara sa fie costisitor, este si un joc usor de învatat.
Asta în cazul în care partida se desfasoara alaturi de prieteni si familie si nu la nivel profesionist. Un set profesionist dedicat acestui joc costa pana la cateva mii de euro, iar participarea la concursuri internationale poate fi destul de costisitoare. In plus, pornind de la acest joc se fac pariuri la care se pierd averi întregi, la fel ca si la poker sau ruleta. Si asta de 5.000 de ani.
CEL MAI VECHI JOC DIN LUME
Ati citit bine. 5.000 de ani. Jocul de table este unanim considerat cel mai vechi din lume. Primele variante au aparut în Mesopotamia, cu cinci milenii în urma. Jocul a avut un parcurs furtunos si a fost controversat de-a lungul timpului. Au existat nenumarate variante si multe tari au pretins ca ele ar fi inventatoarele tablelor zilelor noastre. Dar, geologii si istoricii si-au vazut de cercetari si au continuat sa descopere, ascunse printre ruinele cetatilor, urme care dovedesc vechimea acestui joc.
S-a crezut initial ca el îsi are originea într-un joc egiptean numit senet, care semana cu tablele, prin mutari decise de zaruri. Ulterior, alte vestigii au indicat faptul ca jocul este originar din zona granitei estice a Iranului, aproape de Afganistan, unde un joc similar a existat pe la 3000 IC. In orasul Ars, din Iran, s-a descoperit cea mai veche ramasita a unui joc asemanator cu cel de de table.
Totusi, cel mai apropiat stramos al actualului joc de table a fost gasit în orasul iranian Jiroft, unde s-a descoperit o masa de joc cu trei randuri a cate 12 puncte, identica cu jocul roman „duodecim scripta”. Tot în Iran, în orasul Shahr-i Sokhta au fost descoperite semne ale unui joc asemanator, vechi de mai bine de 5.000 de ani. In urma unor sapaturi s-au gasit zaruri si 60 de piese.
ISTORIE CONTROVERSATA
Aristocratia si sclavii din Egipt si Grecia jucau un joc similar numit „senet”. Romanii au schimbat numerele de zaruri din doua în trei zaruri, numindu-l „bac gamen” sau „joc în spate”. In Roma Antica se juca Ludus duodecim scriptorum („Jocul celor 12 linii” sau „Jocul celor 12 semne”) care avea loc tot pe o tabla cu trei randuri a cate 12 puncte, iar piesele erau mutate pe toate cele trei randuri, în functie de numarul dat prin rostogolirea zarului. O alta varianta jucata de romani a fost tabula, ceea ce se traduce prin „table” sau „planseta”, deoarece se juca pe o planseta speciala. Jocul Tabula era similar cu Tablele asa cum le stim noi acum. Aceeasi planseta era utilizata cu 15 piese pentru fiecare jucator, scopul jocului fiind acelasi: sa fii primul care scoate toate cele 15 piese de pe tabla.
Diferenta consta în faptul ca jocul începea fara nici o piesa pe planseta, acestea fiind introduse în urma aruncarii zarurilor. De asemenea, se utilizau 3 zaruri în loc de doua. In plus, ambii jucatori îsi introduceau piesele pe tabla în aceeasi parte si mutau în sensul acelor de ceasornic.
De la civilizatia romana, jocul de table s-a mutat în Persia unde a fost iarasi jucat cu doua zaruri si s-a numit „Takhteh Nard” sau „Lupta pe lemn”. Pe timpul cruciadelor, soldatii anglosaxoni si comerciantii au jucat o alta versiune numita table sau „Tabula”.
Numele actual al jocului de table provine dintr-un termen galez care înseamna „batalia albinelor”. In engleza, cuvantul „backgammon” se crede ca deriva de la „back” (înapoi) si cuvantul „gamen” (game – joc) regasit în engleza medievala.
