Trei profesioniști din lumea gamblingului își pun, de câteva luni bune, toată experiența și cunoștințele la treabă, pentru ca acest domeniu pe cât de fascinant, pe atât de încercat, să meargă tot mai bine.
ROMBET – Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc luptă pentru o industrie a jocurilor de noroc unită, transparentă și corect reglementată. Reprezentanții ROMBET stau la masa dezbaterilor pe tema viitoarelor legi care vizează lumea jocurilor de noroc, se implică activ în evenimentele de amploare ale industriei, culeg sfaturi prețioase de la specialiști internaționali de top. Vă invităm să urmăriți câteva din cele mai importante idei dintr-o dezbatere extrem de interesantă cu domnii Dan Ghiță, președinte Rombet, Dan Iliovici, prim-vicepreședinte și director executiv, și Anchidim Zăgrean, vice-președinte, dezbatere care a avut loc în aceste zile, la sediul asociației.
Domnule Dan Ghiță, de la înființarea Rombet și până în prezent, putem spune că nu ați avut prea multe clipe de răgaz în activitatea de zi cu zi a asociației. De ce?
Am pornit în misiunea Rombet cu o listă de obiective pe care vrem să o vedem realizată, așa că nu ne permitem să ne abatem de la drum sau să încetinim ritmul. Încă de la înființare am avut foarte multe discuții cu reprezentanții autorităților statului, în contextul numeroaselor inițiative legislative. Am ținut foarte mult să participăm – în calitate de parteneri și sponsori – la cele mai importante evenimente ale industriei de gambling, atât aici în țară, cât și în străinătate. Ne-am concentrat și pe încheierea unor parteneriate cu asociații prestigioase din străinătate – personal, îmi place foarte mult cum a evoluat colaborarea cu Remote Gambling Association, am o relație profesională deosebită cu doamna Sue Rossiter, directoarea de politici și proiecte a RGA.
Am considerat că este foarte important, în mod special în etapa actuală, să realizăm un studiu comparativ privind reglementările naționale și taxarea industriei jocurilor de noroc la nivel european.
Suntem foarte atenți la reflectarea în mass-media a domeniului gamblingului, am cerut drepturi la replică și am acordat interviuri care să lămurească aspectele greșit sau puțin înțelese, fără a pierde nicio clipa din vedere și delicatul subiect al jocului responsabil.
Țin să le mulțumesc tuturor celor care au crezut în noi și ne sprijină în aceste demersuri – este, cu siguranță, doar începutul. Le mulțumesc și celor peste 20 de membri Rombet, alături de care și pentru care muncim în acest ambițios proiect.
Domnule Dan Ghiță, ce credeți că va aduce acest final de an pentru industria de gambling din România?
Așteptăm cu toții forma finală a proiectului de lege aflat în Parlament care vizează industria jocurilor de noroc, odată cu care sperăm să se realizeze și deschiderea pieței jocurilor de noroc online în țara noastră. După adopatarea legii, un pas extrem de important îl va reprezenta și elaborarea normelor de aplicare a noii legi. Am mai spus-o, o repet: Rombet va pune la dispoziția autorităților competente toată experiența și expertiza din domeniul jocurilor, inclusiv studiul privind legislația gamblingului din câteva state UE menționat anterior.
Domnule Dan Iliovici, ați reprezentat ROMBET la recenta conferință Eastern European Gaming Summit de la Sofia. Ce ne puteți spune despre acest important eveniment?
Am participat la discuții extrem de interesante și constructive despre stadiul, evoluția și perspectivele cadrului legislativ al industriei de gambling la nivel european, pe tema fierbinte a jocurilor de noroc online și așa-numitul social gambling, dar și pe tema jocului responsabil. Bulgaria, țara gazdă, alături de Danemarca, au fost date de numeroși vorbitori drept exemple pozitive privind modul de reglementare a pieței jocurilor de noroc online în cadrul Uniunii Europene. Noua legislație privind jocurile online, recent adopată în țara vecină – a avut ca rezultat licențierea a 12 operatori, din care jumătate sunt companii bulgărești, după doar nouă luni de la intrarea ei în vigoare. După cum a subliniat în cadrul dezbaterilor domnul Angel Iribozov, președintele BTAMOGI – Asociația Producătorilor și Organizatorilor de Jocuri de Noroc din Bulgaria, legea nu este perfectă, dar i se vor aduce cu siguranță îmbunătățiri pe baza experienței și sugestiilor tuturor celor implicați în industrie.
La evenimentul de la Sofia am avut deosebita plăcere să îl cunosc personal pe domnul Harrie Temmink, director adjunct al Directoratului General pentru piața si servicii comunitare în cadrul Comisiei Europene, ocazie cu care am avut o foarte interesantă discuție referitoare la armonizarea legislației naționale din statele membre cu reglementările și recomandările de la nivelul UE. Domnia sa a ținut să menționeze că organismul pe care îl reprezintă se află permanent la dispoziția autorităților de reglementare din țările membre UE, precum și a tuturor celor interesați.
Domnule Iliovici, care sunt prioritățile aflate în atenția Comisiei Europene, asa cum au reieșit din prezentarea și discuțiile pe care le-ați avut cu domnul Harrie Temmink?
Reprezentantul Comisiei Europene la EEGS a precizat că există 5 ținte-cheie pentru care acționează, cu accent pe preocuparea pentru protecția consumatorilor de jocuri de noroc. Firește, prima, și cea mai importantă direcție este protejarea minorilor, în primul rând, precum și categoriile vulnerabile și cei cu probleme de dependență. Apoi, Comisia Europeană urmărește armonizarea reglementărilor naționale ale fiecărei țări cu reglementările și recomandările UE.
Își dorește, de asemenea, să sporească și cooperarea între statele membre la nivel administrativ, dar și să prevină spălarea banilor și fraudele, să asigure integritatea activităților sportive și să împiedice aranjarea activităților sportive cu impact direct asupra jocurilor de noroc. Vreau să vă spun că asociația noastră împărtășește întru totul prioritațile oficialilor europeni.
Domnule Zăgrean, ne puteți spune ce implicații pozitive asupra industriei de jocuri de noroc din România are noul proiect de lege privind modificarea OUG 77/2009?
Consider că principalele implicaţii pozitive ale proiectului de modificare a legislaţiei jocurilor de noroc, aşa cum se regăsesc în amendamentele adoptate de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, sunt următoarele:
Ø Definirea clară a veniturilor din jocuri de noroc ale unui operator licenţiat, în vederea calculului taxei de autorizare, deoarece prin această prevedere în industria jocurilor de noroc:
1. Vor exista date comparabile ale acestei activităţi, prin folosirea de către toţi organizatorii a unui sistem unic de înregistrare şi raportare a valorii veniturilor realizate, precum şi a taxelor datorate.
2. Se vor stinge toate litigiile apărute între organizatorii de jocuri de noroc şi reprezentanţii fiscului, cu privire la baza de calcul în vederea stabilirii obligaţiei de plată la bugetul de stat, sub forma taxei de autorizare.
Ø Permiterea ca instrumente de plată, care concură la exploatarea jocurilor de noroc, a instrumentelor de plată utilizate în sistemul financiar-bancar.
Ø Faptul că jocurile de noroc se vor putea exploata în comun între un organizator şi unul sau mai mulţi operatori economici sau persoane fizice, pe bază de contract, răspunderea aparţinând tuturor părţilor contractante.
Ø Deschiderea jocurilor de noroc online şi eliminarea din legislaţie a prevederilor care au făcut obiectul „Scrisorii de punere în întârziere” a Comisiei Europene şi, astfel, evitarea unei proceduri de infringement asupra României cu sesizarea Curţii Europene, aşa cum s-a procedat, intr-o situație similară, în cazul Suediei.
Dar care considerați că ar fi punctele nevralgice ale acestui proiect și ce consecințe negative ar putea avea adoptarea proiectului în forma actuală?
La capitolul „prevederi care ar putea avea urmări negative” aş enumera:
Ø Creşterea substanţială a taxelor de licenţiere şi autorizare pentru anumite tipuri de jocuri.
Ø Din păcate, se păstrază și în acest proiect un sistem diferit de taxare în activitatea de exploatare, atât în ceea ce priveşte natura capitalului (de stat sau privat), cât şi pe tipuri de jocuri de noroc. Aceasta nu este nici concurențial, și nici nu respectă principiul neutralității fiscale.
Ø Menţinerea în continuare a impozitului pe activitatea de exploatare atât în legea specială (OUG 77/200), cât şi în Codul fiscal, ceea ce înseamnă, pentru unele tipuri de activităţi, o dublă impozitare, aspect care nu se regăseşte în legislaţia naţională a celorlalte ţări membre UE.
Domnule Ghiță, ce ce planuri se conturează pentru Asociatia ROMBET în 2015?
Se anunță un an plin, fără îndoială. Prioritatea numărul unu pentru noi va fi sprijinirea membrilor Rombet, și nu numai, în adaptarea cât mai rapidă și ușoară la noile reglementări. Nimeni nu își dorește să-și vadă activitatea tulburată de aceste schimbări, iar noi vrem să ne asigurăm că acest lucru nu se va întâmpla. În aceeași notă, ne dorim să le fim de mare ajutor și operatorilor de jocuri de noroc tradiționale care ar intenționa să intre în domeniul jocurilor online. Vă spuneam mai devreme că avem un parteneriat excelent cu Remote Gambling Association – o asociație din Marea Britanie care este recunoscută la nivel mondial pentru expertiza în domeniul jocurilor de noroc online. Ne vom folosi de această legătură, dar și de toată expertiza noastră și a partenerilor noștri străini, ca să îi ajutăm pe operatorii români interesați de domeniul jocurilor online.
Tot pe lista de priorități se află și subiectul menționat și de domnul Iliovici, și anume responsabilitatea socială a industriei jocurilor de noroc, jocul responsabil, despre care s-a tot vorbit și care va capăta, cu siguranță, o nouă formă în 2015. Rombet este parte din Consiliul Consultativ de pe lângă Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și va participa activ la implementarea noilor prevederi pe această temă. Ne așteaptă, așadar, un an deosebit de important, cu numeroase provocări, pe care dorim sa-l facem să fie și unul foarte bun pentru industria noastră.
Vă mulțumim!
