PROTECTIA CONSUMATORULUI SI JOCURILE DE NOROC

3

Poate parea surprinzator, dar notiunea de “protectie a consumatorului” nu este straina de domeniul jocurilor de noroc.

Din contra, reprezinta o precupare mai veche a legiuitorului european, iar de curand a devenit si un subiect important pe agenda conferintelor ( a se vedea Conferinta Internationala de Gambling Londra 2016, dar si Conferinta organizata de revista Casino Life & Business Magazine).

In anul 2011, Comisia Europeana a lansat o consultare pe tema jocurilor de noroc online, unde este adusa in discutie si tema “protectiei consumatorului” jocurilor de noroc. Mijlocul procedural prin care se realizeaza aceasta consultare este Cartea Verde. Cartile verzi sunt documente publicate de catre Comisie cu scopul de stimula dezbaterile la nivel European pe diverse teme. Prin intermediul acestora, partile interesate, cetateni, organizatii etc., sunt invitati sa participe la procesul de consultare si sa discute propunerile Comisiei.
Cartile verzi pot conduce la propuneri legislative ce sunt apoi prezentate sub forma de “carti albe”, care la randul lor, trebuie avizate de catre Comisie si pot imbraca forma regulamentelor sau directivelor.

hammond minciu

Mai mult in cursul anului 2014, ca o continuare a intiativei din 2011, Comisia a emis o Recomandare privind principiile pentru protecția consumatorilor și a utilizatorilor de servicii de jocuri de noroc online și pentru împiedicarea accesului minorilor la jocurile de noroc online.

In cuprinsul Cartii Verzi din 2011, Comisia dedica un capitol separat protectiei consumatorilor si notiunii de joc-problema, mai mult numeste protectia consumatorilor drept “obiectiv de interes public.”

Autoritatile de reglementare sunt incurajate sa creeze cadrul legislativ pentru jocuri controlate, corecte si transparente care sa asigure protectia jucatorilor.

Notiunea de joc-problema se intemeiaza pe studii de specialite efectuate de universitati sau asociatii profesionale pentru a determina prevalenta acestuia la nivelul mai multor state membre.

Jocul-problemă este descris ca fiind “nevoia imperioasă de a juca, în pofida consecințelor dăunătoare sau a necesității de a se opri.”

Conform studiilor analizate de Comisie si mentionate in Cartea Verde, o serie de factori contribuie la crearea jocului problema:

“(1) frecvența evenimentelor. Cu cât este mai scurt intervalul de timp dintre desfășurarea jocului și ocazia de a plasa o miză, cu atât mai mare este riscul.
(2) intervalul de plată a câștigului, respectiv timpul scurs între plasarea mizei și rezultat. Cu cât este mai scurt acest interval, cu atât mai mare este riscul.
(3) accesibilitatea și mediul social.
(4) dorința de a recupera pierderile sau senzația de a se afla aproape de câștig.
(5) aptitudinile și „implicarea” percepute. Posibilitatea de a se implica în evenimentul care face obiectul jocului și de a-și utiliza propriile aptitudini pentru a evalua șansele de câștig constituie o dovadă a psihologiei „cvasi-învingătorului”.
(6) comunicările comerciale care pot stimula grupurile vulnerabile.”

De asemenea, exista o diferentiere a gradului de risc de joc- problema in functie de tipul de joc sau de tipul de pariuri.

Comisia a constatat ca statele membre utilizeaza mai multe mijloace pentru a controla jocul-problema, precum: limita de varsta, informatii, avertismente, interzicerea utilizarii creditului, responsabilizarea operatorului online, restrictionarea anumitor jocuri de noroc sau pariuri considerate riscante, limite pentru comunicarile comerciale.
Conform Cartii Verzi, jocurile de noroc ofera posibilitati mai complexe si mai avansate de a urmari tranzactiile jucatorilor si, pe cale de consecinta, de a le oferi protectia impotriva jocului-problema.
In continuarea acestei teme, Comisia prezinta o serie de studii si concluziile acestora cu privire la jocul-problema si efectele acestuia asupra jucatorilor, indicand astfel necesitatea asigurarii unui cadru legislativ adecvat, prin constientizarea riscurilor jocului problema si prin implicarea organizatorilor de jocuri de noroc, a jucatorilor si a societatii civile.
Un alt pas efectuat de Comisie in directia protectiei consumatorilor, sunt Recomandarile din anul 2014.
Cu toate acestea, din punct de vedere legal, recomandarile nu au forta obligatorie fata de statele membre, Prin intermediul unei recomandări, instituțiile își fac cunoscută opinia și sugerează direcții de acțiune, fără a le impune însă vreo obligație legală destinatarilor recomandării. Astfel incat ramane la latitudinea fiecarui stat membru sa decida ce masuri va lua in domeniul protectiei consumatorilor.
Recomandarile Comisiei vizeaza ma multe linii de actiune pe care statele membre ar trebui sa le aiba in vedere, astfel incat sa poata asigura consumatorilor protectia necesara. Acestea sunt:
– Informarea corespunzatoare cu privire la operator, tarife si termene de plata, dar si o mențiune „jocuri de noroc responsabile”, care oferă următoarele informații în maximum un clic: (i) informații care să precizeze că practicarea de jocuri de noroc poate fi dăunătoare dacă nu este controlată; (ii) informații cu privire la măsurile de sprijin al jucătorilor pe site-ul web; (iii) teste de autoevaluare pentru ca jucătorii să-și verifice propriul comportament în materie de jocuri de noroc, precum si un link către cel puțin o organizație care oferă informații și asistență pentru tulburările comportamentale asociate jocurilor de noroc;
– Interzicerea accesului mnorilor si asigurarea mijloacelor care sa ii impiedice pe acestia sa participle la jocuri de noroc, inclusiv descurajarea comunicarilor comerciale care ar putea avea un efect daunator asupra minorilor;
– Modalitatea de inregistrare si obligativitatea existentei unui cont al jucatorului;
– Monitorizarea activitatii jucatorului si acordarea de asistenta acestuia;
– Posibilitatea de a intrerupe jocul si autoexcluderea pentru o anumita perioada timp, perioada in care contul jucatorului ar trebui sa fie inchis;
– Asigurarea unei comunicari comerciale transparente si indicarea riscurilor de sanatate pe care le presupune dependenta de jocuri de noroc;
– Sponsorizare transparenta si care sa nu afecteze sau sa influenteze minorii;
– Organizarea de campanii de educare si sensibilizare a opiniei publice, dar si a celor implicati in industria jocurilor de noroc, cu privire la riscurile aferente jocurilor de noroc;
– Infiintarea unor organisme de supraveghere;
– Raportarea de catre statele membre catre Comisie pana la 09.01.2016 a masurilor luate conform Recomandarii, precum si colectarea in scopuri statistice de date anuale cu privire la măsurile de protecție aplicabile, în special numărul de conturi de jucători (deschise și închise), numărul de jucă¬tori care s-au autoexclus, persoanele care suferă de o tulburare comportamentală asociată jocurilor de noroc și plângerile formulate de jucători si comunicările comerciale clasificate în funcție de categoria și tipul de încălcare a principiilor. Statele membre sunt invitate să comunice aceste informații Comisiei pentru prima dată până la 19 iulie 2016.

In Romania, prin ultimele modificari aduse O.U.G. nr. 77/2009, precum si prin Normele metodologice de punere in aplicare a acestei ordonante, se stabilesc bazele pentru crearea cadrului necesar protectiei consumatorilor in domeniul jocurilor de noroc. Implicarea organizatiilor non guvernamentale si a autoritatilor pentru promovarea unui joc responsabil, reprezinta, de asemenea, o contributie semnificativa in aceasta directie.

3 COMENTARII

  1. buna ziua la ODORHEIU -SECUIESC,la ARMIN-BET,LA APARATELE NU POTI SA CASTIGI NICI 15-LEJ POTI SA PUI 25555-LEI NU CASTGI NIMIC ,APARATELE SUNT PUS ASA SA NU CASIGE NIMEN,NR MEU LA TELEFON ESTE 0758914400,POT SA TRIMIT MAI MULTE VIDEO CA OAMENI PUNE O GRAMADA DE BANI SI MACAR 10 LEI NU CASTIGA NIMENI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here