Practica jocurilor de noroc

Practica jocurilor de noroc în 2021

Aspecte practice legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale, ale organizatorilor de jocuri de noroc, pentru anul 2020

Articol din seria „Practica jocurilor de noroc”, de Anchidim Zăgrean, vicepreședinte ROMBET

Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligați să respecte prevederile reglementărilor contabile aplicabile iar pentru conformarea și punerea lor în practică trebuie:
1) să organizeze și să conducă contabilitatea financiară, în limba română și în moneda națională;
2) să organizeze și să conducă contabilitatea, de așa manieră, încât să asigure: a) înregistrarea cronologică şi sistematică a operațiunilor; b) prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori;
3) să consemneze, în momentul efectuării fiecărei operaţiuni economico-financiare, în documentul justificativ, care să stea la baza înregistrărilor în contabilitate. Pentru consemnarea operațiunilor, privind desfășurarea jocurilor de noroc, vor fi utilizate registrele și documentele justificative specifice acestei activități, prevăzute în Ordinul 135 din 2016 al ONJN;
4) să întocmească și să păstreze, în formă scrisă sau electronic, registrele de contabilitate obligatorii, inclusiv registrul de evidenţă fiscală, precum și cele specifice jocurilor de noroc;
5) să efectueze inventarierea generală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute la începutul activităţii, cel puţin o dată în cursul exerciţiului financiar;
6) să stabilescă rezultatul definitiv al exercițiului, cumulat de la începutul exerciţiului financiar, prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli la sfârşitul exerciţiului financiar;
7) să întocmească situațiile financiare anuale şi care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a altor informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;
8) să depună situațiile financiare anuale, la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar și după aprobarea lor de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor.

jocuri de noroc

Modul concret de punere în aplicare a acestor prevederi, precum și măsurile practice de conformare, se regăsesc în: a) Normele de aplicare ale Codului Fiscal; b) Ordinele MFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile și nr. 1802, din 29 decembrie 2014, pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate; c) Ordinul ONJN nr.135/2016 privind aprobarea normelor generale de întocmire şi utilizare a registrelor şi formularelor obligatorii specifice în domeniul jocurilor de noroc, a normelor specifice de completare şi utilizare a registrelor şi formularelor obligatorii specifice în domeniul jocurilor de noroc, precum şi a modelelor acestora, pe tipuri de jocuri de noroc.
În scopul definitivării operațiunilor necesare întocmirii și depunerii situațiilor financiare anuale, aferente anului 2020, MFP a publicat Ordinul 58 din 2021, iar organizatorii de jocuri de noroc trebuie să realizeze o serie de ajustări și tratamente financiar-contabile, printre care amintim:
1. Rectificarea declarațiilor fiscale, aferente anului 2020, ca urmare a reglementărilor adoptate pentru perioada stării de urgență sau de alertă și conform cărora activitatea jocurilor de noroc a fost interzisă sau restricționată. Ca urmare a acestor modificări, intervenite în stabilirea nivelului sarcinilor fiscale, taxele declarate și datorate trebuie să fie recalculate și apoi înregistrate în contabilitate, prin rectificarea conturilor de cheltuieli. Nivelul acestor cheltuieli trebuie să fie în concordanță cu noile obligații, stabilite și datorate, conform perioadei în care organizatorii de jocuri de noroc au desfășurat activitate;
2. Aplicarea unor facilități sau scutiri la plata impozitului pe profit, prevăzute de lege, și care necesită o serie de operațiuni prealabile, cum ar fi:

A. Scutirea de impozitul pe profitul reinvestit
Scutirea de impozit a profitului reinvestit în: a) echipamente tehnologice, calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, în programe informatice, precum şi pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse sau achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării activităţii economice; sau b) în susţinerea învăţământului profesional-dual prin asigurarea pregătirii practice şi formării de calitate a elevilor.
În condițiile în care se aplică, în anul 2020, această facilitate, privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, trebuie să se țină cont de următoarele reguli:
1. profitul investit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, obţinut până în trimestrul sau în anul punerii în funcţiune a activelor. Scutirea de impozit pe profitul aferent investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcţiune a activelor, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, respectiv în limita impozitului pe profit, calculat cumulat de la începutul anului punerii în funcţiune a activelor, până la sfârşitul anului respectiv pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit;
2. scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârşitul exerciţiului financiar sau în cursul anului următor, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit;
3. contribuabilii care beneficiază, de această scutire, au obligaţia de a păstra în patrimoniu activele respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, de la data aplicării facilităţii, potrivit legii. În acest caz, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale rectificative;
4. contribuabilii care beneficiază de scutirea de impozit a profitului reinvestit nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru activele respective

zagrean anchidim

B. Deducerea din impozitul pe profit a costului aparatelor de marcat electronice fiscal
Contribuabilii care achiziţionează aparate de marcat electronice fiscale scad costul lor de achiziţie din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcţiune, în cazul în care aceştia datorează impozit pe profit trimestrial, sau din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, din cauza insuficienței valorice a acestuia, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
Contribuabilii care datorează impozit pe profit, la data determinării impozitului pe profit pentru anul 2020, scad din impozitul pe profit şi costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, achiziţionate şi puse în funcţiune în anul 2018, în anul 2019, precum şi al celor puse în funcţiune în anul 2020, cu condiţia ca la data achiziţiei respectivelor aparate de marcat electronice fiscale contribuabilii să fi fost plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată.
În condițiile în care se apelează la această facilitate fiscală, în anul 2020, și se aplică și pentru achizițiile aparatelor de marcat electronice fiscale, puse în funcțiune în anii 2018 și 2019, trebuie avut în vedere faptul că:
1. nu se poate beneficia de mai multe facilități fiscale, pentru aceeași operațiune, prin urmare cheltuiala cu achiziția sau cheltuiala cu amortizarea acestora devin cheltuieli nedeductibile fiscal, la calculul impozitului pe profit;
2. se va rectifica profitul fiscal al anului 2020, cu cheltuielile nedeductibile ale achiziției sau amortizărilor aferente anilor 2018, 2019 și 2020, adaugând la impozitul datorat și valoarea impozitului pe profit scutit aferent acestor aparate, de care s-a beneficiat în perioadele respective.

Revenim cu alte opinii, în următorul număr al revistei…