Principiile și măsurile privind responsabilitatea socială a jocurilor de noroc Articol din seria „Practica jocurilor de noroc”, de Anchidim Zăgrean, vicepreședinte ROMBET
Reglementările speciale, privind administrarea monopolulului de stat în România, prevăd o serie de restricții, în ceea ce privește acordarea dreptului de organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc, impunând concomitent și respectarea următoarelor principii:
a) aplicarea unitară, corectă și nediscriminatorie a dispozițiilor legale în vigoare în domeniul jocurilor de noroc, având în vedere principiile legalității, imparțialității, rolului activ și disponibilității;
b) protecția minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social și economic, în vederea evitării dependenței acestora de jocuri de noroc;
c) protecția participanților astfel încât jocurile de noroc să fie organizate într-o manieră onestă, responsabilă și transparentă;
d) asigurarea respectării prevederilor legale incidente în domeniu;
e) prevenirea unor posibile ingerințe în rezultatele sportive în vederea protejării mișcării sportive.
Administrarea monopolului de stat privind organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României se realizează de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.
Pe lângă O.N.J.N. a fost înființată o activitate, finanțată integral din venituri proprii, pentru punerea în practică a măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, respectiv pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc prin:
– activități și programe de protecție a tinerilor și a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc;
– prevenirea și tratamentul dependenței de jocuri de noroc;
– realizarea promovării și publicității responsabile;
– soluționarea promptă și eficientă a litigiilor dintre un organizator de joc și un jucător.
Punerea în executare a acestor prevederi se realizează în condițiile și în conformitate cu procedura stabilită prin ordin al președintelui O.N.J.N. iar veniturile proprii se constituie din contribuțiile organizatorilor jocurilor de noroc licențiați.
Organismul desemnat de lege să administreze acest monopol de stat, al jocurilor de noroc, a reușit până acum să stabilescă doar condițiile concrete in care își constituie aceste venituri proprii prin adoptarea:
– Ordinului nr. 35 din 10 ianuarie 2019, pentru aprobarea modelului de Notificare – titlu executoriu și a Procedurii privind modalitatea de notificare a operatorilor economici – organizatori de jocuri de noroc licențiați- pentru contribuția anuală retroactivă pe perioada 2015-2018;
– Ordinul nr.400 din 2019 privind aprobarea modelului de decizie referitoare la obligațiile bugetare accesorii reprezentând dobânzi și penalități de întârziere, a procedurii privind modalitatea de notificare a operatorilor economici – organizatori de jocuri de noroc licențiați și a modelului de înștiințare de plată pentru contribuția anuală prevăzută la art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și care este publicat la data de 6 noiembrie 2019 în M. Of. 897.
De remarcat este faptul că, prin acest Ordin 400 din 2019, se modifică termenul legal de plată al acestor contribuții, deși el este foarte clar stabilit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, la art.10, alin.6, după cum urmează:
„(6) Termenul de plată a sumelor prevăzute la alin. (4) este 15 decembrie a fiecărui an, iar termenul pentru operatorii care au obținut licență după această dată trebuie să fie la obținerea licenței.”
Principiile și măsurile privind responsabilitatea socială a jocurilor de noroc Articol din seria „Practica jocurilor de noroc”, de Anchidim Zăgrean, vicepreședinte ROMBET
Este lesne de observat faptul că partea a doua, din alin.6, nu are aplicabilitate în practică deoarece toate licențele, în activitatea de jocuri de noroc, intră în vigoare doar la început de lună iar pe cale de consecință termenul legal de plată al contribuției anuale, pentru toți operatorii economici, este data de 15 decembrie a fiecărui an, pentru anul în curs, cu recalcularea firească, atunci când este cazul, pentru cei care au deținut licența o perioadă mai mică de un an. De altfel legea specială prevede obligația plăților anticipate, ca excepție de la regulă, doar pentru taxele datorate ca urmare a solicitării licenței de organizare și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, în timp ce pentru toate celelate obligații de plată sunt stabilite termene de plată ulterioare perioadei în care contribuabilul a desfășurat activitate.
Pentru justificarea modificării termenului de plată, contrar legii, administratorul acestui monopol de stat s-a folosit de prevederea din Codul civil conform căreia:
“Cel care a adoptat norma civilă este competent să facă și interpretarea ei oficială” uitând, pe de o parte, că nu este nimic de interpretat aici și pe de altă parte uitând că norma, privind termenul de plată, a fost adoptată de parlament și prin urmare acolo ar trebui, dacă ar fi cazul, să se facă interpretarea oficială.
Din dorința de a întări justețea opiniei de mai sus pot să amintesc aici și de prevederile reglementărilor privind tehnica legislativă în sensul în care:
– actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă;
– intervențiile legislative pentru clarificarea sensului unor norme legale se realizează printr-un act normativ interpretative de același nivel cu actul vizat, prin dispoziții interpretative cuprinse într-un nou act normative sau prin modificarea dispoziției al cărui sens trebuie clarificat;
– ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora.
Nu trebuie uitată nici prevederea constituțională conform căreia în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, prin urmare nu este facultativă respectarea unei legi care asigurară transparența decizională.
Așteptăm în continuare partea esențială a punerii în practică a principiilor și măsurilor privind responsabilitatea socială a jocurilor de noroc prin adoptarea unor proceduri care să garanteze:
– că procesul decizional este deschis și transparent;
– că cetățenii și părțile interesate pot formula observații în toate etapele procesului de regelementare;
– că acțiunile preconizate pleacă de la date concrete și de la o bună înțelegere a impactului pe care îl pot avea acestea.
Revenim cu alte opinii, din seria „Practica jocurilor de noroc”, în următorul număr al revistei…
