Transpunerea directivei 849/2015 – privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului – în legislația națională
Serie de articole din „Practica jocurilor de noroc” de Anchidim Zăgrean, vicepreședinte Rombet
Directiva 849/2015 – privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului – a fost adoptată de Parlamentul și Consiliul European în 20 mai 2015, cu termen de transpunere în dreptul național, până la data de 26.06.2017, pentru toate statele membre;
Ce prevede TFUE – la art. 288 – referitor la transpunerea directivelor?
„Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale competența în ceea ce privește forma și mijloacele”.
Care este conținutul directivei, în ceea ce privește jocurile de noroc?
Furnizorii de servicii de jocuri de noroc devin entități obligate să aplice dispozițiile de drept intern, prin transpunerea directivei, dar statele membre pot aproba, cu excepția cazinourilor și pe baza unei evaluări adecvate a riscurilor, să excepteze, total sau parțial, furnizorii anumitor servicii de jocuri de noroc de la dispozițiile de drept intern de transpunere a directivei, pe baza riscului scăzut dovedit reprezentat de natura și, după caz, de amploarea operațiunilor aferente acestor servicii.
Utilizarea unei exceptări, de către un stat membru, ar trebui să fie luată în considerare numai în condiții strict limitate și justificate și în cazul în care riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului este scăzut iar comisiei ar trebui să i se notifice aceste scutiri. Comisia comunică respectiva decizie celorlalte state membre.
Statele membre se asigură că furnizorii de servicii de jocuri de noroc, ca entități obligate, aplică măsuri de precauție privind clientele atunci când efectuează tranzacții în valoare de cel puțin 2 000 EUR, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care par a avea o legătură între ele:
1. în momentul colectării câștigurilor;
2. în momentul punerii unei mize;
3. ori în ambele cazuri.
Prin urmare, organizatorii de jocuri de noroc din România, indifferent de tipul de joc pe care-l organizează și exploatează, vor fi obligați să aplice dispozițiile de drept intern, care transpun directiva, fără a putea beneficia de unele scutiri, chiar dacă la unele tipuri de jocuri de noroc sunt riscuri reduse de spălare a banilor sau finanțarea terorismului, în virtutea faptului că instituțiile abilitate ale statului nu au realizat, în intervalul 2015-2017, un studiu relevant care să constate această realitate.
În același timp, directiva, lasă la latitudinea autorităților naționale să stabilească, pentru fiecare tip de joc în parte, în funcție de caracteristicile acestora și pentru atingerea obiectivelor directivei, după natura și amploarea operațiunilor aferente acestor servicii, modul în care se organizează practica de cunoaștere a clientelei, respectiv, alegerea momentului pentru luarea măsurilor de precauție:
1. La momentul colectării și distribuirii câștigurilor – deoarece este prima operațiune prevăzută în directivă, denotă faptul că este metoda aplicabilă celor mai multe tipuri de jocuri de noroc;
2. La momentul în care se pune miza – pentru acele tipuri de jocuri de noroc, la care o miză mai mare de 2.000 de euro, devine relevantă și se realizează obiectivele directivei;
3. În ambele cazuri, atât la punerea mizei cât și la stabilirea și plata premiilor – pentru acele tipuri de jocuri de noroc la care practica operațiunilor o face posibilă și este relevantă cunoașterea clientelei, atât la punerea mizei cât și la plata premiilor, în funcție de natura și amploarea operațiunilor.
Care este stadiul proiectului de lege – privind transpunerea directivei – în legislația națională?
Proiectul de lege, care transpune Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, a fost adoptat prin Hotărârea Guvernului din 31 mai 2018 și depus la Senat în vederea adoptării,
în procedura de urgență, urmând apoi să fie transmis Camerei Deputaților, care este camera decizională.
La această dată Comisia Europeană a demarat o procedură împotriva României, în fața Curții de Justiție a UE, pentru că nu a implementat în legislația națională, directiva și a propus, de asemenea, impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare precum și a unor penalități zilnice, până când se vor lua măsurile necesare.
În aceste condiții este posibilă fie accelerarea aprobării proiectului de lege, aflat la parlament, după cum este posibilă și adoptarea unei ordonanțe de urgență, de către guvern, imediat după reluarea sesiunii parlamentare din această toamnă.
Care este conținutul proiectului Care este conținutul proiectului de lege, în ceea ce privește jocurile de noroc?
Proiectul de lege, pentru transpunerea directivei, stabilește că intră sub incidența legii naționale, ca entități raportoare, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, indifferent de tipul de joc de noroc, așa cum sunt ele definite în legislația specială a organizării și exploatării jocurilor de noroc în România.
În ceea ce privește obligația de a aplica măsurile-standard de cunoaștere a clientelei, în virtutea statutului de entități raportoare, ale organizatorilor de jocuri de noroc, proiectul de lege preia, din directivă, toate momentele operațiunilor, în aceeași ordine, fără să stabilesca o modalitate practică de identificare și cunoaștere a clientelei, specifică fiecărui tip de joc, în vederea obținerii rezultatelor relevante și realizării scopului prevăzut de directivă:
“Entitățile raportoare prevăzute la art. 5 lit. d) au obligația de a aplica măsurile-standard de cunoaștere a clientelei în momentul colectării câștigurilor, în momentul punerii unei mize, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane, ori în toate cazurile, atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează printr-o singură operațiune sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele. De asemenea, au obligația de a ține evidența tranzacțiilor individualizate pentru fiecare client și asociat cu datele de identificare ale acestuia astfel încât să poată demostra autorităților cu atribuții de control sau organismelor de autoreglementare îndeplinirea acestei obligații.„
Prin urmare este nevoie ca, până la adoptarea proiectului de lege, asociațiile profesionale precum și organismul specializat în organizarea, supravegherea, monitorizarea și controlul activității jocurilor de noroc din România, să stabilească care sunt momentele relevante și posibil de realizat, pentru a aplica măsurile-standard de cunoaștere a clientelei, în vederea punerii acestei reglementări în acord cu practica activității specifice fiecărui tip de joc de noroc.
Prin dezbaterile ce vor avea loc, reprezentanții entităților de mai sus, trebuie să solicite legislativului stabilirea clară a obligațiilor ce revin fiecărui tip de joc de noroc, în așa fel ca aceste obligații să poată fi puse în practică, să-și atingă scopul prevăzut de directivă pentru a nu deveni doar o formalitate admnistrativă, birocratică, realizată cu costuri suplimentare și chiar contrară obiectivelor directivei:
“În același timp, obiectivele de protecție a societății împotriva criminalității și de protecție a stabilității și integrității sistemului financiar al Uniunii ar trebui puse în balanță cu necesitatea de a crea un mediu de reglementare care să permită societăților să își dezvolte propriile afaceri fără cheltuieli disproporționate legate de conformitate.”
„Colectarea și prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal de către entitățile obligate ar trebui limitate la ceea ce este necesar pentru respectarea cerințelor prezentei directive, iar datele cu caracter personal nu ar trebui să facă obiectul unor prelucrări ulterioare într-un mod incompatibil cu scopurile respective. În mod special, ar trebui ca prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în scopuri comerciale să fie strict interzisă.”
Revenim cu alte opinii, în următorul număr al revistei…
