Paul Milodin este şeful Serviciului Prevenire din cadrul Aparatului Central al Direcţiei Generale Anticorupţie. Este comisar şef şi doctor în prevenirea şi combaterea acestui flagel. Serviciul pe care îl conduce este specializat în analiza tendinţelor de evoluţie a fenomenului, precum şi pentru fundamentarea şi implementarea strategiilor de prevenire a corupţiei în cadrul MIRA.
ON / HISTORY / TRAVEL / AGENDA CARE SUNT ATRIBUŢIILE CE REVIN SERVICIULUI DE PREVENIRE, DOMNULE MILODIN?
Avem atribuţii multiple. Mai întâi reuşim să identificăm, să evidenţ iem şi să evaluăm factorii de risc, zonele vulnerabile, cauzele şi efectele săvârşirii actelor de corupţie de către personalul nostru. La sfâşitul anului trecut am făcut o analiză cu privire la identificarea riscurilor şi a vulnerabilităţilor specifice. Materialul a fost discutat în şedinţa Colegiului MIRA, după care l-am retrimis instituţiilor pentru a dispune măsurile necesare spre a elimina aceste riscuri, eventual a le atenua, într-o perioadă scurtă de timp. Despre acest material am informat şi experţii UE. Ştiţi, fără îndoială, că România este atent monitorizată pe o perioadă de trei ani de la aderare, de către experţii europeni, la capitolul „Afaceri interne“. Semestrial, vin în ţară ca să vadă ce progrese am mai făcut în materie de combatere a corupţiei.
CONCRET, CUM SE DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA DUMNEAVOASTRĂ?
În primul rând, identificăm anumite riscuri; un exemplu ar fi problema apărută la Piteşti, în cadrul Direcţiei „Regim permise auto şi înmatricularea vehiculelor“, eveniment deja notoriu. Acolo, din cauza faptului că unii dintre funcţionarii noştri au înţeles să nu-şi îndeplinească atribuţiile, au luat mită şi s-a ajuns la o situaţie incredibilă. Noi am identificat acest lucru şi am stabilit anumite măsuri, de comun acord cu instituţia în cauză, pentru a nu se mai întâmpla astfel de fenomene.
ŞI CARE AR FI MĂSURILE LUATE?
În colaborare cu această direcţie, am stabilit să grăbim implementarea sistemului de susţinere a examenului oral, pe calculator. Ei aveau acest soft de mult timp, dar din motive doar de ei ştiute au tot amânat să facă paşii următori. Astfel că am reuşit să introducem rapid acest nou sistem la nivelul Capitalei, precum şi în foarte multe alte judeţe din ţară, spre a elimina orice fel de înţelegere între testator şi candidat.
MAI EXISTĂ ŞI ALTE SERVICII SAU INSTITUŢII ÎN CADRUL MIRA AFLATE ÎNTR-O SITUAŢIE SIMILARĂ?
Mai există astfel de probleme şi în zona „Resurse umane“. Deşi procentul celor corupţi e mic, nu se poate spune că nu avem corupţie în MIRA. Fenomenul este totuşi limitat la anumite zone şi la anumite structuri, în care s-a perpetuat corupţia de ani de zile. La Resurse, cum spuneam, avem multe probleme cu trucarea examenelor, în special pentru personalul care provine din sursă externă. Ani buni am avut deficit de personal, şi încă mai avem nevoie de circa 2000 de poliţişti. Ei bine, actele de corupţie au apărut la examenele pentru pompieri. Din momentul în care s-a renunţat la serviciul militar obligatoriu a fost necesar să facem un număr mare de angajări în acest domeniu, iar membrii comisiilor au luat mulţi bani de la candidaţi pentru a-i include în sistem.
CE AŢI ÎNTREPRINS DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL PENTRU A PREVENI ACEST FENOMEN?
Din 2007, de când am venit la conducerea Serviciului Prevenire, am reuşit să stabilesc trei piloni în această activitate. Mai întâi, am organizat activităţi de prevenire cu personalul nou încadrat în Minister. Apoi ne-am concentrat pe instruirea personalului de conducere. În al treilea rând, ne-am concentrat atenţia asupra studenţilor şi elevilor din instituţiile noastre de învăţământ.
CUM AŢI AJUNS SĂ LUCRAŢI ÎN ACEST DOMENIU, DOMNULE DIRECTOR?
Mi se trage de la lucrarea de doctorat. Ea abordează fenomenul corupţiei, în general. Când am intrat, ca doctorand, la Academia de Poliţie, Direcţia Generală Anticorupţie nu exista. A fost o chestie de inspiraţ ie, dacă vreţi. Am anticipat, oarecum, nevoia de DGA. M-a interesat acest fenomen, în primul rând din punct de vedere uman. Întro viaţă de om vezi multe, auzi multe, dar nimeni nu-ţi explică fenomene, nu-ţi dă date de la care să porneşti o investigaţie, o cercetare.
Am muncit mult şi am înţeles anumite lucruri. Apoi, în momentul înfiinţă rii instituţiei, am fost solicitat să ocup o funcţie într-un domeniu potrivit cu instrucţia mea, şi am acceptat.
VORBIŢI CU MULTĂ PASIUNE DESPRE MUNCA DUMNEAVOASTRĂ. PENTRU CASĂ MAI AVEŢI TIMP?
Cu siguranţă. Am o familie foarte frumoasă, care nu mă lasă să stau foarte mult timp departe de ea. Avem o fetiţă de 13 ani şi un băieţel de 4 ani. Ne distrăm de minune împreună: mergem la munte, mergem, în sfârşit, la mare. Eu sunt constănţean, dar abia acum, după ce m-am mutat la Bucureşti, am descoperit plaja!
O SĂ VĂ FACEŢI TIMP SĂ CITIŢI ŞI REVISTA CASINO?
Cu mult interes. Revista Csino ne este, şi nouă, de mare ajutor. Paginile în care apar materiale despre noi pot ajunge, în această formă, mult mai uşor digerabilă, în locaţii în care se perindă oameni cu mulţi bani, unii dintre ei dispuşi să ofere sume importante poliţiştilor, ca să scape de necazuri. E bine să ştie la ce să se aştepte. Şi unii şi alţii.
