Sub titlul „Cum au pus umărul procurorii DNA la prăbuşirea jocurilor de noroc din România. „Ne-au arestat toţi clienţii VIP din cazinouri: Pe Gigi, pe Giovanni, pe Mişu Vlasov! Pe toţi!””, site-ul gandul.info publică un foarte interesant articol semnat Mihnea Lazăr, articol pe care îl redăm integral, în cele ce urmează:

„ „1500 de euro pentru doamna Raşela”. Vorbele, rostite aproape în şoaptă, de un domn respectabil în costum, răzbat fără emoţii prin geamul blindat al casieriei, din spatele căruia o tânără s-a şi apucat să numere cu dexteritate 15 bancnote verzui de 100 de euro. Deasupra geamului blindat, ochiul roşu al unei camere de supraveghere monitorizează, indiscret, întreaga scenă. La câţiva metri distanţă, la masa de joc, o doamnă căruntă se pune pe construit mici turnuleţe de plastic, alcătuite din diverse jetoane colorate. „No more bets”, anunţă crupierul, în timp ce bila albă ţăcăne haotic pe suprafaţa roţii de la ruletă.

E sâmbătă seara, după ora 21, iar cazinoul de la parterul hotelului Marriott este deja plin de clienţi: câţiva zeci de împătimiţi ai jocurilor de noroc, majoritatea bărbaţi de 30-40 de ani, cu o slăbiciune aparte pentru tricourile imprimate, blugii de firmă cu tururi joase şi pantofii sport. Statistic, universul mai este populat, pe alocuri, de câte un personaj din categoria „doamna Raşela” sau – la polul opus – de un pachet de muşchi, cu faţa bronzată, brăzdată de o cicatrice care se întinde de la ureche până aproape de buze. Acestea sunt doar excepţiile.

Mai toţi clienţii de aici zac înfipţi, aproape încremeniţi în scaunele înalte de la mesele de joc. Când se mişcă, o fac doar din mâini: atunci când beau, fumează, sau când manevrează fisele pe masă: absolut toţi au mania de a construi turnuleţe din plastic. Retraşi în spate, la mesele de poker, alţi clienţi, aparent siguri pe ei, pufăie la unison din nişte trabucuri, atent monitorizaţi de o mână de domnişoare înalte şi cochete. Printre toţi, manevrează cu dexteritate picoliţe cu fuste negre şi pantofi cu toc, în timp ce cară non-stop tăvi cu băuturi şi cafele. Dintr-un separeu, se aude zgomot de tacâmuri şi farfurii: sunt clienţii care înfulecă grăbiţi din bunătăţile culinare oferite de cazinou.

Mâncarea şi băutura gratis reprezintă, probabil, singurul câştig sigur de care se vor bucura la finalul serii. Iar singura lor consolare ar putea fi aceea că până şi cazinoul va fi pe pierdere, la finalul serii.

„Este un business mort!”, declară Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România (AOCR). „Din cauza crizei, care încă nu s-a terminat, şi pentru că nu sunt bani cash pe piaţă”, adaugă preşedintele AOCR. Stă pe un scaun situat într-un colţ strategic al sălii, de unde poate observa activitatea de la aproape toate mesele.

La început, a fost criza. Dublată, conform spuselor lui Constantinescu, de legislaţia proastă. Şi triplată apoi, de lupta anticorupţie. Cea care a şi dat, de altfel, lovitura de graţie acestui sector. „Nu mai sunt clienţii! Ne-a arestat DNA-ul toţi clienţii VIP: Pe Gigi, pe Giovanni, pe Mişu Vlasov! Pe toţi! Am rămas fără clienţi!”. Până să fie arestaţi, ei erau „high-roller”-ii din cazinourile româneşti. Jucau şi, mai ales, pierdeau. „Pierdeau sume mari”, spune Constantinescu. „De ordinul milioanelor de euro. Într-o seară! De către un singur personaj!”, adaugă el, fără a nominaliza, însă, respectiva persoană.

Jucătorii de acum abia dacă se mai încumetă să piardă 50 de euro pe seară. Comparativ, în 2008, clienţii jucau, în medie, între 250 şi 300 de euro pe seară. ”Acum, în ţară, mai avem opt cazinouri: unul în Timişoara, unul în Braşov şi şase în Bucureşti: la Marriott, la Hilton, la Radisson, cel de la Novotel, cel de la Inter şi al şaselea e cel de la Howard Johnson. Şase în Bucureşti şi, cu două din provincie, opt!” Comparativ, în 2007, în România erau 37 de cazinouri: 17 în Bucureşti şi 20 în provinicie.

„Taxele sunt foarte mari: 5000 de euro pe masă, pe lună, nişte sume imense”, spune Constantinescu. Nu poţi să ai un cazino în Bucureşti fără cheltuieli de minimum 400 de mii de euro pe lună. E foarte greu să acoperi. Toată lumea e ori pe zero, ori pe pierdere mică”.

În căutarea banilor pierduţi

Cu toate acestea, România rămâne singura ţară din Uniunea Europeană unde singura modalitate de plată acceptată în cazinouri o reprezintă banii „cash”. În restul ţărilor UE, e acceptată plata cu cardul, ceea ce în cazul sălilor de jocuri din România nu este încă posibil. La noi, încă mai sunt valabile scenele cu jucători care aruncă – la propriu – cu bani pe masă. „Asta e o prostie, pentru că încurajează spălarea de bani”, spune preşedintele AOCR. Pe lângă aceste lucru, măsura face imposibilă determinarea câştigului unui jucător şi, implicit, impozitarea acestui câştig.
În prezent, legislaţia prevede o taxă de 25% aplicată veniturilor din jocuri de noroc. Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) – instituţia care reglementează această piaţă – admite că „această prevedere este inaplicabilă” în cazul câştigurilor obţinute la cazinou şi că, până în acest moment, statul nu a reuşit să colecteze niciun leu din această taxă.

„Când intraţi într-un cazinou, cu o sumă de, să zicem, 10 mii de euro, jucaţi o mie de euro la masă şi vă daţi seama că trebuie să mergeţi la o întâlnire. Mergeţi şi vă răscumpăraţi jetoanele în bani: aţi intrat cu 10 mii, aţi pierdut o mie şi vă luaţi înapoi restul de bani. Acei 9 mii, de fapt, nu sunt câştigul dumneavoastră. Ei sunt banii dumneavoastră”, spune Cristinela Odeta Nestor, preşedintele ONJN. Ce se întâmplă, însă, cu mia de euro pierdută de jucător? „Acei o mie de euro pe care îi obţine cazinoul sunt venitul cazinoului, iar agentul economic e impozitat exact ca o societate comercială. Nu e o problemă”, spune Odeta Nestor. „Nu există nici în Europa, în momentul ăsta, o reţinere la sursă a acestui impozit”, adaugă preşedinta ONJN.

Reţinerea la sursă a acestui impozit este posibilă, momentan, doar la tombole, jackpot-uri şi pariuri. „În general, la cele tipărite pe carton, unde se vede clar cu cât aţi participat la joc”, explică Sorin Constantinescu. „De exemplu, am luat un carton de 10 lei, am câştigat 1000. Diferenţa e de 990 de lei şi se impozitează”, spune preşedintele AOCR.
„ În schimb, seara, cazinoul e plin. Fiecare client cumpără jetoane direct la masa de joc. Dumneavoastră veniţi de acasă cu 5000 de euro. Îi schimbaţi, jucaţi 7 ore, după care rămâneţi cu 3000 de euro. Mergeţi la casă. Ce să fac? Să vă reţin impozit dintr-o pierdere?”

Conform acestei logici, lucrurile se complică şi mai mult, în situaţia în care un client iese din cazinou pe plus. Dacă el câştigă, de exemplu, 1 000 de euro, reprezentanţii cazinoului nu au cum să ştie acest lucru, spune Constantinescu. „Problema e că eu nu ştiu dacă dumneavoastră câştigaţi sau pierdeţi. Dumneavoastră cumpăraţi jetoanele de la masa de joc sau băgaţi banii direct în păcănele. Când faceţi cash-out nu ştiu câţi bani aţi băgat, ca să fac diferenţa între cât aţi băgat şi cât aţi scos, ca să determin câştigul. Ar trebui să angajez câte un contabil să stea lângă fiecare client şi să calculeze cu câţi bani a intrat şi cu câţi a ieşit”, spune el.

„Dacă o să câştig 1 milion, unde merg cu ei în pungă? La Otopeni?”

Iar statul român merge pe încredere. Mai exact, reprezentanţii guvernului speră ca românii să fie oameni cinstiţi şi să declare eventualul câştig în declaraţia de venit. „În acel moment, eşti obligat, există obligaţia, prin Codul
Fiscal, să-ţi declari veniturile din România, prin declaratia 201, o dată pe an, trebuie să-ţi declari venituri din alte tipuri de activităţi”, spune Odeta Nestor, de la ONJN.

„Nu se merge pe încredere, se merge pe obligaţie, pe lege. E Cod Fiscal, e obligaţia jucătorului să-şi declare veniturile din jocuri de noroc”. ANAF nu cunoaşte, momentan, numărul de cetăţeni români care şi-au declarat aceste venituri în 2013. „În conformitate cu prevederile legii nr. 571/2003 din Codul Fiscal, veniturile sub formă de premii şi veniturile din jocuri de noroc se impun prin reţinerea la sursă, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revenind plătitorilor de venituri”, este singurul răspuns venit de la ANAF, în legătură cu această problemă. Nici reprezentanţii ONJN nu cunosc aceste cifre. „Nu v-am putea spune şi nici nu am făcut o solicitare la ANAF. Ştim că e o problemă, încercăm, totuşi, să o corectăm”, spune Cristinela Odeta Nestor.

„Nici turiştii nu mai vin în cazinouri, din cauza legislaţiei”, spune Constantinescu. „Banii pe care i-ar câştiga aici, trebuie să-i dăm cash. Şi atunci, omul zice: <> Eu nu pot să-i dau dovadă scrisă să meargă la Otopeni, să arate că banii au fost câştigaţi la cazinou, pentru că intră sub incidenţa legii spălării banilor”, spune reprezentantul AOCR. „E o aberaţie, o prostie, să nu laşi omul să-şi transfere banii prin bancă. Uite, de exemplu, eu am fost la Las Vegas.

Nimeni nu venea acolo cu bani cash mai mult de 2-3000 de dolari. Restul – jucătorii mici – îşi transferau bani în contul cazinoului, cazinoul îi confirma că au intrat banii, ei primeau jetoane de banii respectivi. În situaţia când câştigau mai mulţi bani decât depuseseră în contul cazinoului, li se transferau banii în contul lor personal. Nu ieşeau de acolo cu sacoşele de bani”, spune Cosntantinescu. „Asta e problema cu turiştii. Nu putem aduce turişti. De exemplu, sunt foarte multe ţări unde s-a interzis complet fumatul. Clienţii avizi s-au reorientat spre alte ţări unde au voie să fumeze”, adaugă el. În România, încă se mai fumează în cazinouri. Dar nu sunt nici turişti, nici clienţi.

Ce spun statisticile: Piaţa jocurilor de noroc, în scădere faţă de 2009

Conform datelor ANAF, în anul 2013, au fost colectaţi la buget peste 724 de milioane de lei, din taxarea jocurilor de noroc. Peste 650 de milioane provin din „taxe pentru organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc”, restul din taxa de timbru social şi „impozitul pe veniturile obţinute din jocuri de noroc”.

În prezent, în România, pe lângă cele opt cazinouri „live”, mai sunt licenţiaţi, de către ONJN, 11 organizatori cu 14 săli autorizate pentru exploatarea jocurilor de noroc de tip bingo. De asemenea, sunt autorizaţi 22 de organizatori cu 22 sisteme pentru exploatarea jocurilor de noroc tip „pariuri în cotă fixă”. Numărul operatorilor licenţiaţi pentru activitatea de jocuri tip „slot machines” („păcănele”) este de 421 organizatori, cu 65 280 autorizaţii . În cazul jocurilor de noroc caracteristice cluburilor de poker, există 20 de organizatori licenţiaţi, cu 25 de săli autorizate.

Piaţa jocurilor de noroc din România a avut o valoare de 657 de milioane de euro în 2012 (în creştere cu 2% faţă de 2011), iar numărul de angajaţi ai companiilor care activează pe piaţa de profil este de 24.500, arată un studiu realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PricewaterhouseCoopers (PwC) România. În această evaluare intră operatorii de aparate de tip slot-machine, organizatorii de pariuri în cotă fixă (unde intră, de exemplu, cei care organizează pariuri sportive) sau cei care organizează alte tipuri de jocuri (loteria, bingo etc.).

În acelaşi timp, “piaţa jocurilor de noroc a înregistrat o scădere faţă de anul 2009, când legislaţia a impus o limitare a numărului de aparate pe operator. 2009 a fost singurul an în care piaţa a scăzut, de la 813 milioane de euro la 642 milioane de euro în 2010, după care a revenit pe creştere. În 2012, valoarea pieţei a fost de 657 de milioane de euro, în creştere cu 2% faţă de anul anterior”, a spus Bogdan Belciu, partener pe servicii de consultanţă pentru management în cadrul PwC şi autor al studiului, citat de Ziarul Financiar.

Studiul PwC a făcut o evaluare a industriei prin calcularea venitului brut din jocuri de noroc (gross gaming revenue- în engleză), care rezultă din diferenţa dintre totalul încasărilor obţinute de firmele de pe această piaţă şi plăţile totale făcute ca premii pentru câştigători. O altă evaluare a industriei jocurilor de noroc se poate face şi prin suma cifrelor de afaceri realizate de toţi jucătorii din industrie şi care, potrivit unor estimări realizate de revista Business Magazin, ar avea o valoare de 1,3 miliarde de euro pe an.”

Rămâneți alături de Casino Life & Business Magazine, prima revistă a industriei de gambling din România, pentru a fi la curent cu cele mai noi știri din lumea jocurilor de noroc.

Sursa: gandul.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.