Proiectul de lege depus pe 25 martie 2014 în Parlament prin care, practic industria de gaming va fi desființată, creându-se un adevarat monopol de stat, este inițiat de Deputatul Sorin Avram Iacoban, membru al Partidului Social Democrat.

Iata in cele ce urmeaza, declaraţia politică, a domnului deputat, declaratie facuta publica astazi, 9 aprilie 2014, pe blogul personal

„Bucureşti – Declaraţia politică: Dependenţa de “păcănele” face victime

Distinse domnule Preşedinte,
Onorat prezidiu,
Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi !

Cu îngăduinţa dumneavoastră astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată:

Dependenţa de “păcănele” face victime

Dragi colegi, în toamna anului 2013, la începutul celei de-a doua sesiuni parlamentare, am dezbătut tot de la tribuna Parlamentului, problematica dependenţei cauzate de jocurile de noroc în declaraţia politică „România, o ţară vânată de ludomanie”. La finalul acestei declaraţii politice, mi-am luat angajamentul elaborării unui act normativ care să contribuie la reducerea tragediilor sociale provocate de acest flagel extrem de periculos.

Săptămâna trecută am depus un proiect de lege în care am urmărit interzicerea jocurilor de tip slot machine în unităţile comerciale, unităţile de alimentaţie publică sau în sălile de jocuri, care în marea majoritate a lor nu respectau dispoziţiile legale, fiind situate în imediata vecinătate a şcolilor, spitalelor, aşezămintelor culturale, tentaţia pentru tineri fiind accentuată în special de poziţionarea acestor localuri, care găzduiau ceea ce numim noi „păcănele”.

Dragi colegi, tema este de actualitate şi am speranţa că voi fi susţinut de fiecare dintre dumneavoastră pentru adoptarea acestui proiect de act normativ.

Statiscienii atrag atenţia că peste jumatate de milion de români joacă săptămânal la „păcănele”, profilul jucătorului pasionat având vârsta până în 29 de ani cu un venit mediu de 1.200 de lei pe lună.

Conform unui studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Europeană, România se află, la segmentul de vârstă cuprinsă între 15 şi 19 ani, printre primele locuri în Europa la rata sinuciderilor cu un număr de 6,3 sinucideri la 100.000 de locuitori, cu mult faţă de media europeană înregistrată. Mai mult, analizând ultimul barometru Eurostat, una din cauzele principale pentru rata ridicată de sinucideri este dependenţa patologică de jocuri alături de sărăcie. Însă, acelaşi barometru menţiona că unul din factorii determinanţi care concurează la sărăcirea populaţiei este ludomania.

Ţara vecină, Ungaria, a luat măsuri drastice pentru diminuarea ratei de sinucideri din ţară interzicând jocurile de noroc tip slot-machine în spaţii comerciale, săli de jocuri sau spaţii destinate alimentaţiei populaţiei, considerând că jocurile de tip slot sunt principala cauză pentru sărăcirea populaţiei, scăderea consumului şi numărul de sinucideri. Conform aceluiaşi barometru, Ungaria era ţara cu cea mai mare rată de sinucideri din Europa cu un număr de 21 de cazuri la 100.000 de locuitori. Conform unui raport al Guvernului maghiar, dependenţa patologică de jocuri reprezintă o ameninţare la siguranţa naţională.

În România frecvenţa sinuciderilor depăşeşte media europeană conform studiilor Eurostat însă, mai nou se pare că dorinţa de câştig rapid a făcut ca unii din concetăţenii noştri să apeleze la acest tip de joc de noroc tocmai pentru a-şi îmbogăţi, într-un timp foarte scurt, veniturile. Astfel, un bărbat din Iaşi a fost recent trimis în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi după ce şi-a înfiinţat ilegal o sală de jocuri fără autorizaţie.

Principalul antidot găsit în rezolvarea acestei probleme este modificarea legislatiei in vigoare pentru că, aşa după cum s-a văzut, campaniile de educare a populaţiei şi de conştientizare a acesteia viz-a-viz de pericolul ludomaniei nu au avut efect şi din cauza faptului că această dependenţă de jocuri de noroc este o afecţiune gravă, asimptomatică de cele mai multe ori, negată de victime.

Psihologii români susţin că în cazul unui ludoman salariul pe care îl câştigă la locul de muncă este epuizat după doar 3 – 4 zile după care intervin cereri de împrumut la colegi şi la cunoscuţi. Principala caracteristică a subiectului vizat este pierderea totală a logicii în timpul jocului, mintea fiind preocupată doar de problemele legate de joc. Deşi iese mereu în pierdere, ludomanul revine să joace, cu timpul devenind singura lui pasiune, familia apărându-i în universul său ca un element care îl disturbă sau în cel mai bun caz un element ocazional.

După ce elimină familia din grija lui zilnică, dependentul de jocuri de noroc este tot mai puţin preocupat de serviciu, studiile recente arătând că un dependent îşi va pierde locul de munca în maxim 4 luni de la agravarea bolii. Lipsa job-ului inevitabil la lipsa mijloacelor de existenţă şi deci şi la lipsa disponibilităţilor financiare pentru participarea la jocuri. În acest sens, asemenea unui drogat care are nevoie de doza de drog şi ludomanul are nevoie de doza lui de joc gândindu-se permanent la posibilitatea cea mai scurtă de a face rost de bani chiar dacă această posibilitate ar însemna săvârşirea de infracţiuni cu un pericol social foarte ridicat cum ar fi tâlhăria cu violenţă sau chiar omorul grav ori deosebit de grav.

Statul român ar trebui să îşi pună întrebarea dacă nu această dependenţă de jocuri de noroc care destramă familii, care nu încurajează consumul şi care te împinge către săvârşirea de infracţiuni foarte grave faţă de ceilalţi participanţi la viaţa socială, nu constituie un atat asupra sigurantei nationale?

De asemenea, nici o campanie de conştietizare a acestui pericol în scopul evitării participării la jocurile de tip slot nu poate avea succes din cauza profilului psihologic a victimei dependente de joc. Aceasta este mobilizată doar de dorinţa de a juca, dependenţa rar recunoscută devenind imediat un alibi : „nu pot, ce să fac dacă nu pot ?” şi aceasta din cauza faptului că specialiştii psihiatri au clasificat dependenţa de jocuri ca fiind o boală a controlului impulsului. Ludomanii joacă indiferent că sunt euforici sau depresivi, indiferent dacă au o situaţie finanaciară bună sau sunt ruinaţi.

Problema principală este că ludomania nu manifestă semne sau simptome timpurii ca dependenţa de alcool şi droguri, disperarea în recuperarea pierderilor fiind unul dintre puţinele semne evidente. Boala gravă este cu atât mai greu de diagnosticat, fiind lăsată să distrugă în tăcere, cu cât nu trebuie să joci în fiecare zi ca să fii dependent şi nu trebuie să fii ruinat financiar ca să fii dependent. Mai mult, psihologii pun ludomania în acelaşi rând cu cleptomania, piromania şi că toate aceste tind cu uşurinţă la diagnosticul final de personalitatea antisocială şi schizofrenie.

Dragi colegi, activitatea de prevenţie a statului român trebuie să sufere urgent o schimbare de politică în ceea ce priveşte combaterea dependenţei patologice de jocuri. Evident fiind inspirat şi din exemplele unor ţări europene, soluţia care a dat satisfacţie a fost cea a restrângerii dreptului de a participa la aceste jocuri de noroc în spaţii special destinate care să ofere protecţie şi să curme tentaţiile segmentului de populaţie tânără care a înregistrat un „apetit” deosebit în ultima perioadă faţă de „păcănele”.

Proiectul de lege pe care l-am initiat, permite desfăşurarea jocurilor de tip slot doar în cazinouri şi în agenţiile aparţinând Companiei Naţionale Loteria Română, locaţii unde autorităţile în domeniu pot controla mai bine modul restrictiv de desfăşurare a acestor tipuri de jocuri, locaţii în care minorii nu pot participa la acest tip de jocuri care mai târziu să le poată dezvolta plăcerea jocului în dependenţă. Prin scoaterea „păcănelelor” din spaţiile comerciale se reduce tentaţia şi persoanelor susţinătoare de familii de a mai prefera cheltuirea resurselor finanaciare pe jocurile de tip slot în detrimentul asigurării coşului zilnic minimal de cumpărături, încuranjându-se în acest fel şi consumul populaţiei.

Sunt încredinţat de faptul că am ales cea mai bună soluţie şi una concretă pentru eradicarea acestui flagel deosebit de periculos, care ar putea să transforme secolul XXI într-un secol al dependenţei foarte greu controlabile. Îmi doresc pe această cale ca fiecare dintre dumneavoastră, înţelegând importanţa acestui act normativ, să îl susţină şi să îl voteze astfel încât societatea românească să fie apărată de această boală deosebit de periculoasă care ar putea pune stăpânire odată cu trecerea timpului şi cu intrarea în pasivitate a organelor reprezentative ale statului român.

Vă mulţumesc pentru atentie!

Deputat PSD

Sorin Avram IACOBAN

Colegiul 10 Iaşi”

Sursa: soriniacoban.blogspot.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.