anchidim zagrean

Practica jocurilor de noroc în 2021

Modificări privind fiscalitatea precum și procedura fiscală în anul 2021

Articol din seria „Practica jocurilor de noroc”, de Anchidim Zăgrean, vicepreședinte ROMBET

Începutul anului 2021 aduce o serie de modificări, privind practica fiscală sau de procedură fiscală, în activitatea organizatorilor de jocuri de noroc, prin intrarea în vigoare a prevederilor cuprinse în Legea 295 publicată în MO 1266 din 21 decembrie 2020 și în Legea 296 publicată în MO 1269 din 21 decembrie 2020.

I. Legea 296 din 2020 modifică și completează Codul fiscal, printre care se evidențiază:

1. Modificări aduse definițiilor și rezidenței fiscale

I.1. Locul conducerii efective – locul în care, dacă nu se demonstrează altfel, persoana juridică străină realizează operaţiuni care corespund unor scopuri economice, reale şi de substanţă şi unde este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) Deciziile economico-strategice necesare pentru conducerea activităţii persoanei juridice străine în ansamblul său se iau în România de către directorii executivi sau membrii consiliului de administraţie; ori
b) Cel puţin 50% din directorii executivi sau membrii consiliului de administraţie ai persoanei juridice străine sunt rezidenţi în România;
I.2. Prevederile privind impozitul pe profit sunt aplicabile şi persoanei juridice străine, rezidente în România, potrivit locului conducerii efective. Rezidenţa în România, a persoanei juridice străine, se stabileşte de către organul fiscal central competent și notificând persoana juridică străină dacă păstrează rezidenţa statului străin sau dacă devine persoană juridică străină rezidentă în România;
I.3. Constituirea grupului fiscal, în domeniul impozitului pe profit, în scopul consolidării fiscale a grupului.

2. Modificări aduse impozitului pe profit

a) Cheltuielile suportate de angajator, aferente activității în regim de telemuncă, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal;
b) Regulile privind consolidarea fiscală, la nivel de grup fiscal, vor da posibilitatea societăților din același grup fiscal să compenseze profiturile cu pierderile, urmând să plătească impozit doar pe diferența rezultată după compensare, prin aplicarea cotei de impozitare.

3. Modificări aduse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

a) Din baza impozabilă, pentru calcularea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, se scad dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) Pentru încadrarea în condițiile privind plafonul de venituri (1.000.000 euro) se vor lua în calcul aceleași elemente care constituie baza impozabilă. 

4. Modificări aduse impozitului pe venit

a) Nu sunt impozabile, în sensul stabilirii impozitului pe venit, următoarele:
• avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, aflate în proprietatea sau folosința persoanelor juridice care aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități;
• sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă, pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea precum: electricitate, încălzire, apă, abonamentul de date, achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou – în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern – precum și în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din lună în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative;
• acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică.
b) Tichetele cadou acordate de o societate altor categorii de beneficiari sunt tratate ca venituri din alte surse, pentru care se datorează doar impozit pe venit de 10%;
c) Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii şi asimilate salariilor, plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorilor de venituri în baza contractelor de activitate sportivă, venituri din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, aceştia având obligaţia depunerii declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.

5. Modificări aduse contribuțiilor sociale

a) Nu se cuprind în baza de calcul a contribuțiilor sociale:
• avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, aflate în proprietatea sau folosința persoanelor juridice care aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități;
• sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea precum: electricitate, încălzire, apă, abonamentul de date, achiziția mobilierului și echipamente de birou – în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern – în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative;
• acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică;
b) Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuții sociale se va depune până la data de 25 mai inclusiv.

6. Modificări aduse taxei pe valoarea adăugată

a)Sunt eligibile, pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activității economice în România și a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul de 4.500.000 lei;
b)Ajustarea bazei de impozitare a TVA se efectuează și în cazul în care contravaloarea totală sau parțială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată, de la beneficiarii persoane fizice, în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părți ori, în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, cu excepția situației în care furnizorul sau prestatorul și beneficiarul sunt părți afiliate.

Prorogarea termenului de 1 ianuarie 2021, prevăzut în Legea 296, de intrarea în vigoare, prin stabilirea unui nou termen – 01.01.2022 – stabilit prin OUG 226 din 2020 pentru:
1. Deductibilitatea integrală
, a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, la calculul rezultatului fiscal, dacă creanțele îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de Codul fiscal;
2. Cota redusă de 5 %, pentru calculul TVA, se aplică pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodărești, și a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 140.000 euro.

II. Legea 295, din 2020, modifică și completează Codul de procedură fiscală, printre care se evidențiază:

1. Modificări privind stabilirea situațiilor în care se poate constata nulitatea unui act administrativ-fiscal

a) Dacă organul fiscal nu prezintă argumentele pentru care nu ia în considerare opinia prealabilă emisă în scris sau soluția adoptată anterior, pentru cazuri similare, de organul fiscal sau de instanța de judecată, în cazul în care contribuabilul sau plătitorul a prezentat organului fiscal, anterior emiterii actului administrativ-fiscal, respectiva opinie sau soluție;
b) În situația în care organul fiscal nu respectă considerentele deciziei de soluționare a contestației, în cazul emiterii noului act administrativ-fiscal;
c) Prin emiterea raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere sau a deciziei de nemodificare a bazei de impunere de către organul de inspecție fiscală după încetarea inspecției fiscale, respectiv emiterea raportului de verificare și a deciziei de impunere, de către organul fiscal, după încetarea verificării situației fiscale personale;
d) Atunci când organul fiscal emite raport de inspecție fiscală sau de verificare a situației fiscale personale și decizie de impunere sau decizie de modificare a bazelor de impozitare ori decizie de nemodificare a bazelor de impozitare sau decizie pentru regularizarea situației ori decizie de încetare a procedurii de verificare a situației fiscale personale – în situația în care se fac constatări în legătură cu săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în legătură cu mijloacele de probă – privind stabilirea bazei de impozitare sau valorii în vamă, care fac obiectul inspecției fiscale sau controlului vamal.

2. Modificări privind desfășurarea activității de inspecție fiscală

a) În cazul în care inspecția fiscală a început și intervine încetarea persoanei juridice sau decesul persoanei fizice, ca subiecte de drept fiscal, inspecția fiscală continuă cu succesorii persoanei respective, dacă aceștia există. În acest caz, creanța fiscală, se stabilește pe numele succesorilor. În cazul în care nu există succesori, inspecția fiscală încetează;
b) Inspecția fiscală se suspendă și în situația în care, organul de inspecție fiscală este sesizat sau i se aduce la cunoștință, în timpul inspecției fiscale, că împotriva contribuabilului sau plătitorului se află în desfășurare o procedură judiciară, în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare care fac obiectul inspecției fiscale sau în situația în care documentele financiar-contabile ale contribuabilului au fost ridicate de organul de urmărire penală, fără a putea fi puse la dispoziția organului de inspecție fiscală;
c) Conducătorul organului de inspecție fiscală poate decide reverificarea unor tipuri de obligații fiscale, pentru o anumită perioadă impozabilă, la propunerea organului de inspecție fiscală desemnat cu efectuarea inspecției sau la cererea contribuabilului, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:
• după încheierea inspecției fiscale apar date suplimentare care erau necunoscute organului de inspecție fiscală sau, după caz, contribuabilului, la data efectuării inspecției fiscale;
• datele suplimentare influențează rezultatele inspecției fiscale încheiate;
d) Contribuabilul poate solicita reverificarea în situațiile în care nu poate corecta declarațiile de impunere;
e) Rezultatul inspecției fiscale se consemnează, în scris, într-un raport de inspecție fiscală, în care se prezintă constatările organului de inspecție fiscală din punct de vedere faptic și legal precum și consecințele lor fiscale, cu excepția cazurilor în care se fac constatări în legătură cu săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare care fac obiectul inspecției fiscale, și pentru care se sesizează organele de urmărire penală.

3. Modificări privind rezultatele controlului antifraudă

a) La finalizarea controlului operativ și inopinat se încheie proces-verbal de control sau act de control, în condițiile legii. Un exemplar al procesului-verbal de control sau actului de control se comunică contribuabilului sau plătitorului;
b) Procesul-verbal sau actul de control constituie mijloc de probă, inclusiv în situaţia în care în conţinutul său sunt prezentate consecinţele fiscale ale neregulilor constatate;
c) Contribuabilul sau plătitorul își poate exprima punctul de vedere față de constatările menționate în procesul-verbal sau actul de control în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare.

4. Modificarea procedurii privind contestația deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii

a) Prin derogare de la prevederile din Legea contenciosului administrativ, împotriva deciziei prin care se dispune instituirea măsurilor asigurătorii, cel interesat poate formula acţiune în anulare, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ competentă, conform cuantumului creanţelor fiscale în privinţa cărora aceste măsuri asigurătorii au fost instituite, fără a fi necesară parcurgerea procedurii prealabile. Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere;
b) Procedura prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă, iar întâmpinarea nu este obligatorie. Hotărârea prin care se pronunţă anularea deciziei este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.

Practica jocurilor de noroc

5. Reexaminarea deciziei de soluţionare

a) Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei poate fi reexaminată, de către organul de soluţionare competent, la cererea contribuabilului sau plătitorului, pentru următoarele situaţii:
• nu s-a avut în vedere aplicarea în speţă a anumitor dispoziţii legale care ar fi schimbat fundamental soluţia adoptată;
• ulterior emiterii deciziei de către structura de soluţionare a contestaţiei se emite o decizie de către Comisia fiscală centrală care oferă o altă interpretare dispoziţiilor legale incidente speţei;
• anterior sau ulterior emiterii deciziei de către structura de soluţionare a contestaţiei se adoptă o hotărâre judecătorească a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României fie pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept, fie un recurs în interesul legii care dictează o anumită practică judiciară pentru problematica supusă analizei, diferită de cea din decizia de soluţionare a contestaţiei;
• anterior sau ulterior emiterii deciziei de către structura de soluţionare a contestaţiei se adoptă o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care este contrară deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative;
b) Cererea de reexaminare poate fi depusă:
• în cazul deciziilor de soluţionare a contestaţiilor care fac obiectul acţiunii în contencios administrativ, pe perioada judecării cauzei;
• în cazul deciziilor de soluţionare a contestaţiilor pentru care nu s-a formulat acţiune în contencios administrativ, în termen de un an de la data comunicării deciziei de soluţionare, sub sancţiunea decăderii, chiar dacă obligaţia fiscală a fost stinsă;
c) În urma reexaminării deciziei emise, în soluţionarea contestaţiei, organul de soluţionare competent o poate confirma sau o poate retracta, emiţând o nouă decizie;
d) Decizia emisă, în urma cererii de reexaminare, poate fi comunicată până la data încheierii dezbaterilor în fond în faţa primei instanţe. Dacă organul de soluţionare competent a confirmat decizia iniţială, acţiunea în contencios administrativ îşi continuă cursul;
e) În cazul în care decizia emisă, în urma cererii de reexaminare, nu a fost comunicată până la data încheierii dezbaterilor pe fond, în faţa primei instanţe, aceasta nu se mai comunică şi nu produce niciun efect juridic.

Revenim, în următoarele numere ale revistei, cu alte opinii privind activitatea jocurilor de noroc…