Practica jocurilor de noroc

Convergența reglementărilor europene și naționale – prima parte

Articol din seria „Practica jocurilor de noroc”, de Anchidim Zăgrean, vicepreședinte ROMBET

I. Legislație sectorială

A. La nivel european
Jocurile de noroc nu sunt reglementate de norme sectoriale, la nivelul UE, dar Curtea de Justiție a Uniunii Europene și în conformitate cu legislația Uniunii Europene a stabilit că serviciile de jocuri de noroc intră sub incidența articolului 56 al TRATATULUI PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE și sunt reglementate, prin urmare, de normele privind prestarea serviciilor;
Conform acestor norme, operatorii autorizați într-un stat membru pot presta servicii consumatorilor din alte state membre, cu excepția cazului în care acestea impun restricții justificate:
– de motive imperioase de interes public, precum protecția consumatorilor;
– sau necesitatea generală de a menține ordinea publică.
Aceste restricții trebuie să fie, de asemenea, compatibile cu legislația secundară a UE iar politica generală a statelor membre, în domeniul jocurilor de noroc, trebuie să fie:
– proporțională;
– aplicată în mod coerent șI sistematic.

B. La nivel național
Jocurile de noroc în România sunt reglementate de norme sectoriale naționale, constituite într-un pachet special, sub forma:
1. Ordonanței de urgență, nr. 77 din 24 iunie 2009, actualizată, care prevede că organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc, pe teritoriul României, constituie monopol de stat și se desfășoară în condițiile acestei ordonanțe de urgență, sub formă de normă principală;
2. Ordonanței de urgență, nr. 20 din 27 martie 2013, privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, sub formă de normă principală;
3. Hotărârea Guvernului nr. 111, din 2016, cuprinzând Normele Metodologice de punere în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc – ca normă secundară;
4. Hotărârea Guvernului, nr. 298 din 29 mai 2013, de punere în aplicare a Ordonanței de urgență, nr. 20/2013 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc – ca normă secundară;
5. Ordine, instrucțiuni și precizări, ale ONJN, de punere în executare a normelor principale șI secundare.

II. Legislația principală relevantă în domeniul jocurilor de noroc

A. Legislația principală la nivel European
1. Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006, privind serviciile în cadrul pieței interne, prevede, la articolul 2, că această directivă nu se aplică la activitățile de jocuri de noroc care presupun pariuri cu o miză cu valoare pecuniară în jocuri de noroc, inclusiv loterie, jocuri de cazinou și tranzacții referitoare la pariuri;
2. Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000, privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă, prevede, la articolul 1 că această directivă nu se aplică în activitățile de jocuri pe bani care implică mize cu valoare monetară în jocuri de noroc, inclusiv loterii și tranzacții de tip pariu.

B. Legislația principală națională – privind transpunerea directivelor
1. Ordonanța de urgență nr. 49 din 20 mai 2009, privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, prevede, la articolul 4, alineatul 2, că nu intră în domeniul de aplicare al prezentei ordonanțe de urgență activitățile de jocuri de noroc care presupun pariuri cu o miză cu valoare pecuniară, inclusiv loterie, jocuri de cazinou și tranzacții referitoare la pariuri;
2. Legea nr. 365/2002, privind comerțul electronic, care transpune în legislația națională directive privind comerțul electronic, prevede, la articolul 2, alineatul 3, că legea nu se aplică activităților de jocuri de noroc cu câștiguri în bani, loteriilor precum și pariurilor;
3. Ordonanța Guvernului nr. 99/2000, ce reglementează comercializarea produselor și a serviciilor, prevede, la articolul 3, faptul că sunt exceptate de la prevederile ordonanței activitățile de comercializare având ca obiect produsele și serviciile de piață reglementate prin acte normative speciale.
Continuăm cu partea a doua, în următorul număr al revistei…

Articolul precedentDoar două săptămâni până la AASBS 2019
Articolul următorRuleta – Tutoriale jocuri de noroc