DE CÂND SUNTEŢI ÎN ROMÂNIA?
Am venit în România în 1999 şi, în afară de un mic interval de un an, am stat în România în tot acest timp.
CARE A FOST MOTIVUL PENTRU CARE AŢI RĂMAS?
M-am simţit aici, atât cultural cât şi ca atmosferă, foarte aproape de casă, mi-am făcut repede prieteni, sunt mulţi greci aici, mulţi expaţi şi nu m-am simţit scos din mediul meu. Şi mai e ceva, cred: am fost foarte mulţumit de jobul meu; se fac afaceri foarte bune, este o piaţă în creştere rapidă şi dacă faci lucrurile cum trebuie şi la timp câştigi foarte bine. Este un loc foarte bun pentru cei care vor să dezvolte afaceri, se întâmplă aici lucruri într-o zi câte se întâmplă în Grecia în zece zile.
CARE E OPINIA DUMNEAVOASTRĂ PRIVIND BUCUREŞTIUL?
E din ce în ce mai rău, mi-e dor de 2000 – 2001, când erau drumuri proaste dar măcar puteai circula, acum sunt bune dar nu te poţi mişca. Oraşul este frumos, poţi face o mulţime de lucruri, poţi să te distrezi, să faci sport, dar începe să semene cu Atena, în care dacă vrei să te vezi cu cineva din partea cealaltă a oraşului e ca şi cum ai pleca în alt oraş, faci 2 – 3 ore.
DEVINE UN ORAŞ SOLICITANT?
Da şi văd asta şi la angajatii mei care vin la birou deja obosiţi şi nervoşi, te stresează drumul mai mult decât ceea ce ai de făcut acolo unde trebuie să ajungi. Iar schimbarea asta s-a produs rapid în ultimii ani. A crescut şi nivelul de trai, e adevărat, iar multe familii au câte 3 – 4 maşini şi toate foarte mari.
EXISTĂ DIFERENŢE DE MENTALITATE?
Da. Afară, inclusiv în Grecia, oamenii îşi cumpără maşini mai mici, motociclete, să se poată mişca şi să-şi facă treaba, iar banii lor sunt folosiţi pentru cu totul alte lucruri. Se va ajunge şi în România ca oamenii să-şi cumpere o maşină pentru utilitatea ei în oraş şi nu ca să dovedească ceva.
SUNT MULŢI GRECI ÎN ROMÂNIA?
Mulţi, aproape 12.000, erau deja în oraşe cum ar fi Brăila, Galaţi, Timişoara, iar între 1990 şi 1995 au venit foarte mulţi, dar dintre ei deja o mare parte au plecat. După 1995 au intrat companiile greceşti cu investiţii serioase şi cu planuri de afaceri pe termen lung. Dar purtăm amprenta balcanică şi asta se vede şi în afacerile pe care le fac grecii, deşi sunt foarte luptători.
CARE ESTE POZIŢIA COMPANIEI STANTON CHASE PE PIAŢA DIN ROMÂNIA?
Suntem lideri acum, suntem cea mai mare companie din domeniul recrutării pentru top şi middle management, care activează pe piaţa din România. Anul trecut am fost premiaţi pentru cea mai mare creştere a unui birou Stanton Chase la nivel global. Conducem şi piaţa regională alături de cea românească.
CUM SUNT MANAGERII ROMÂNI?
Sunt mult mai deschişi decât acum câţiva ani, se adaptează oricărui mediu de afaceri, sunt mulţi români care au revenit de afară, inclusiv din SUA, şi conduc acum companii aici. Mulţi români conduc afaceri la nivel regional şi sunt bine integraţi în piaţa globală. Acum nu mai contează naţionalitatea, ci calificarea pe care o ai şi rezultatele tale.
AŢI FOST ÎN LAS VEGAS?
Da, mi-a plăcut, e impresionant, dar este ca un teatru uriaş, totul este un show continuu. Am stat la MGM Hotel şI, după o petrecere, am ieşit la o plimbare. În 10 minute, din muzica şi luminile care ne înconjurau, ne-am trezit la marginea deşertului, în întuneric. În spatele nostru era uriaşa scenă de show Las Vegas iar în faţă deşertul, în întuneric complet. Acolo totul e regizat şi e construit să faci ceea ce nu ai voie să faci în restul statelor Americii.
AŢI FOST ÎN CAZINOU?
Da, de câteva ori, în MGM la Las Vegas, în Monte Carlo dar şi în Bucureşti. Prima dată când am jucat a fost la sloturi şi am câştigat, cu un dolar, 200 de dolari, pe care în final i-am pierdut – norocul începătorului, evident. Publicul e diferit, în Las Vegas vezi şoferi de camion alături de oameni foarte bogaţi, în Monte Carlo în cazinou sunt doar oameni bogaţi şi aristocraţi.
CE PLANURI AVEŢI PENTRU COMPANIE?
Să investim mai mult, să dezvoltăm afacerea, să căutăm parteneri locali… sunt încă multe lucruri de făcut. Compania din România este una mare şi vrem să facem din ea un centru al afacerii pentru această regiune.
