Crina Matei este solistă a Teatrului Naţional de Operetă din Bucureşti. Actriţă, cântă reaţă şi om de televiziune, în acelaşi timp. Un artist complet, care împleteşte totul cu energie, har şi infinită dragoste de teatru.
ESTE CRINA MATEI, ÎN PRIMUL RÂND ACTRIŢĂ SAU CÂNTĂREAŢĂ?
Înainte de orice sunt actriţă. Către această preocupare defintivă m-am îndreptat atunci când am fost la vârsta destul de precoce a alegerii profesiei. Cu escala de trei ani prin pedagogie şi cu recidiva combinată între arta spectacolului şi management educaţional.
Actoria presupune disponibilitate şi versatilitate. Aceste atribute le are şi vocea mea cântată. Acum, după ce am studiat cu profesori, buni cunoscători ai tehnicii vorbirii şi artei cântului. Alexandru Repan, profesorul meu de clasă, Mitică Popescu, Nicolae Gafton, Ozana Barabancea şi minunea de om, soprana Mihaela Stanciu, prim solistă a Operei Naţionale din Bucureşti, au fost şi sunt dascălii mei în ale strunirii şi bunei dirijări a „fiarei“ ce se numeşte glasul meu. Sunt o fire plină de contraste, iar asta las să se vadă în tot ceea ce fac.
CUM VĂ AJUTă „FIARA“, AŞA CUM PLASTIC V-AŢI DENUMIT GLASUL?
Glasul îmi serveşte personalitatea şi invers. Fie că e vorba de teatru, de muzică sau de televiziune. Şi uneori, mai rar, ce-i drept, îmi ajut prietenii care îmi solicită prezenţ a pe podiumurile de modă.
ÎN CE ALTE VIEŢI ŞI ALTE COSTUME VĂ POATE ÎNTÂLNI UN ÎMPĂTIMIT AL TEATRULUI DE OPERETĂ SAU AL MUSIC HALLULUI?
De exemplu, în spectacolul „Broadway – Bucureşti“; sau în „Cabaret“; sau poate vedea, de ce nu, „Un bufon la Veneţia“. Toate la Teatrul Naţional de Operetă. Dar şi într-un proiect particular semnat de Beatrice Rancea: „Visul unei nopţi de vară“ de Shakespeare. Acolo sunt Hermia. Mi-e dor de „Şatra“, un alt spectacol minunat semnat tot de Beatrice, de la Constanţa.
Acolo o jucam pe Rozika.
AŢI MAI PARTICIPAT ŞI LA ALTE PROIECTE INTERESANTE?
M-am bucurat de colaborări cu artişti români de renume: Claudiu Bleonţ, Marius Bodochi, Marius Mihalache. Împreună cu Marius Mihalache, am concretizat un proiect deosebit, inspirat din muzica românească din epoci diferite, pe care l-am prezentat cu succes în Austria, Germania şi Vietnam. Cea mai recentă deplasare a fost în Belgia, când am dus cântecul româ- nesc sub cupola Parlamentului European.
SPUNEŢI-MI MAI MULTE DESPRE ULTIMUL DUMNEAVOASTRĂ PROIECT, INTITULAT „CRINA MATEI ORCHESTRA“!
Pornind de la vechi succese lăută reşti, inspirate din folclor, mi-am propus să aduc în faţa publicului acea muzică ce rezonează cu incon- ştientul nostru colectiv, prin imprimarea unor accente actuale ritmurilor veşnic tinere ale tarafului românesc.
ŞTIU CĂ ÎN ACEST SPECTACOL PARTICIPĂ ŞI INVITAŢI DE AFARĂ…
Da. Invitaţii mei speciali sunt cubanezii din trupa Los Cubanisimos. Ei au rolul de a demonstra, o dată în plus, că, deşi sunt alăturate două culturi diferite, muzica rămâne un limbaj universal. Los Cubanisimos sunt cei care aduc, prin ritmurile lor, un plus de energie pozitivă din zona Caraibelor.
CE ALTE PERSONAJE COEXISTĂ ÎN PROIECT?
Ritmurile şi sonorităţile muzicale sunt puternic susţinute de umor, carcateristic românilor şi exprimat sub diverse forme: fie prin intermediul textului, fie printr-un dialog între instrumente sau printr-o anume interpretare a mea. Apoi, mai vin în proiect actori ce dansează şi cântă, uneori cu farmec discret, alteori cu explozii de energie. Ei sunt Vasile, Petru şi Vadim. Toţi lucrează în trupa lui Dan Puric, iar tehnica lui este recognoscibilă. Băieţii amintesc de parfumul vremurilor de altădată, în contrast cu ritmurile şi energiile contemporane… Mai adăugaţi la acest tablou costumele designerului Geanina Punkosti.
VĂ CONSIDERAŢI UN OM NOROCOS?
Sunt o fiinţă iubită şi ocrotită de Dumnezeu.
AŢI MERS ÎNTR-UN CAZINOU SĂ PARIAŢI PE 13?
Nu, cu toate că 13 nu-mi poartă ghinion. Am câştigat însă cea mai mare sumă a serii, prima oară şi ultima, când am păşit într-o sală de bingo: norocul… începătorului.
CÂND AVEŢI TIMP, RĂSFOIŢI REVISTA CASINO?
O citesc când o găsesc în avion.
