Cel mai bun crupier din Europa vorbește cu modestie despre performanța sa

Supersucces la European Dealer Championship

O româncă, cel mai bun crupier de pe bătrânul continent

Luiza Caradeanu, de la Casino Bucharest, a dominat cea de-a șaptea ediție a European Dealer Championship, fiind desemnată cel mai bun crupier din Europa.

Competiția s-a desfășurat la Casino di Campione d’Italia, în Como. Este pentru a doua oară în istoria competiției organizate de Asociația Europeană a Cazinourilor (ECA) când se impune o femeie. Românca Luiza Caradeanu are 34 de ani și și-a plătit singură participarea la competiția din Italia, dat fiind că, potirivt presei italiene, cazinoul la care lucrează are probleme financiare din cauza crizei economice.

„Nu sunt o superwoman!”

Luiza Caradeanu a vorbit în exclusivitate cu publicația noastră – „Casino Life & Business Magazine” despre profesia și reușita sa.

1. Ai reușit o mare performanță, și anume să fii desemnată cel mai bun crupier din Europa. Cum te simți după această reușită. Te-ai impus în fața a 31 de participanți din 20 de țări…
Mă simt extraordinar. Am mai participat acum doi ani și ca să zic așa am avut o mică pregătire pentru concurs. Despre faptul că m-am impuns în fața a 31 de participanți nu pot să spun că am fost eu o superwoman, doar că cei care au venit nu erau pregătiți așa cum suntem noi pregătiți aici. Adică, la stilul de joc care se practică în România, suntem testați non-stop – limite, pariuri. Cel puțin din punctul acesta de vedere, a fost similar cu ceea ce s-a întâmplat la concurs.

2. Vorbește-ne despre reușita ta. Care a fost cel mai important moment din punctul tău de vedere?
Cel mai important moment, normal, a fost finala. Acolo a fost testul de atenție și de pariuri, ca și sume pariate, ca și clienți – că aveai câte șase clienți care toți îți cereau câte ceva și trebuia să fii atentă la toți. Iar cel mai important moment… a fost…. A fost un moment de cumpănă când nu am înțeles ce anume spunea un domn, din cauza diferenței de accent și alte asemenea – era spaniol și vorbea cu engleză cu accent și știi cum e – sună altfel, dar l-am depășit. Am avut noroc ca să zic așa, mi-am dat seama destul de repede despre ce vorbea. Acela a fost momentul de cumpănă pentru că dacă aș fi greșit, bănuiesc că nu dădea bine la nota pe care o primeam.

3. Știi că este pentru a doua oară în istoria competiției când se impune o femeie? Ce părere ai despre acest lucru? Este un motiv și mai mare de mândrie.
Da, cred. Sincer nu m-am gândit la faptul că a câștigat o femeie. Chiar am participat acum doi ani, când a câștigat și cealaltă fată, și chiar m-am bucurat pentru ea. Diferența a fost foarte mică între noi. Diferența a fost de 0,01 puncte, dar m-am bucurat pentru ea tocmai pentru că participase cinci ani consecutiv, era al șaselea. Când am auyit povestea, chiar nu-mi doream să câștig eu. Iar faptul că subntem femei, asta nu știu dacă are mare legătură. Cel puțin la noi, În România, foarte mulți crupieri sunt femei. Se preferă. Majoritatea clienților care vin în cazinouri sunt bărbați și preferă să vadă o femeie la masă. Dar nu aș putea să zic că sunt diferențe foarte mari între femei și bărbați. Este adevărat că bărbații încep mai din timp să învețe jocurile de noroc și au mai multă experiență. Învață de mici să joace poker. Și ca atitudine este altfel pentru ei, dar dacă ai o femeie stăpână pe ea și știe ce vrea și știe ce face, nu cred că ar trebui să fie vreo diferență între femei și bărbați. Da, e o mândrie că a câștigat o femeie campionatul european, sunt și eu solidară cu femeile din lumea întreagă.

4. Lucrezi la Casino Bucharest, dar am înțeles că ai fost pe cont propriu în Italia, la concurs. Ne poți detalia?
În perioada aceasta, cât este criză, bineînțeles că bugetele au fost limitate la ceea ce era strict esențial, și mi s-a spus, încă de când am auzit că o să se organizeze concursul de anul acesta, că nu sunt bani pentru cheltuieli extra, ceea ce era considerat concursul acesta. Și atunci am zis că dacă îmi iau din timp biletul de avion, cazare – fiindcă știam din septembrie unde urmează să fie organizat – n-o să cheltuiesc chiar atât de mult și aveam și timp să pun niște bani deoparte. Am considerat că merită să merg, mai ales că și acum un an am vrut să merg și iarăși s-a întâmplat o situație de genul acesta și n-am mai avut cum să plecăm, dar oricum era pe ultima sută de metri ca îmi mai plătesc eu singură. Dar acum, fiindcă am știut din timp, le-am spus că chiar dacă voi nu aveți bani, eu totuși vreau să merg. Este o experiență pe care nu voiam să o ratez, mai ales că fusesem acolo în urmă cu doi ani și știam că pot mai mult și chiar știam că pot câștiga. Faptul că am mers acolo pe cont propriu nu mi s-a părut mare brânză. Este adevărat că ceilalți au fost trimiși de cazinourile la care lucrau. Mulți dintre ei au rămas uimiți, mulți chiar nu voiau să participe, dar n-au avut încotro pentru că au fost obligați de manageri. Pentru mine era o cheltuială pe care voiam să o fac și îmi doream foarte mult să dobândesc experiență. Plus că este foarte bine pentru mine, pentru CV-ul meu, ca și experiență.

Care a fost premiul pe care l-ai obținut în urma câștigării Campionatului European?
O excursie pentru două persoane la Las Vegas, timp de o săptămână. Este vorba de cazare, zboruri și niște bani de cheltuială.

5. Cum au primit colegii performanța ta?
Au primit-o super bine. Toată lumea, de când eram acolo, am încercat să găsesc o legătură cu internet wireless – nu prea mergea – dar prin mesaje toată lumea încerca să îmi trimită gănduri bune. Au făcut-o pe Facebook. Normal că s-au bucurat. Chiar mi-au făcut și un tort când m-am întors, am băut și șampanie. Toată lumea vrea să facă ceva bine îbn perioada asta, în ideea să ne promoveze pe noi ca și cazinou. Iar un lucru de genul acesta automat crește valoarea noastră.

6. De când lucrezi ca crupier și ce anume te-a atras la această meserie?
Ca și crupier lucrez din anul 1999, deci de 14 ani aproape. Ce anume m-a atras nu pot să zic, pentru că aveam nici cea mai mică idee despre ce înseamnă asta. Când am venit aici, când m-am angajat, aveam 19 ani. Nu aveam nici cea mai vagă idee despre ce presupune această meserie. Doar jucam poker cu prietenii mei. Aveam o prietenă care se angajase ca crupier și plecase deja pe vase de croazieră – la vremea aceea se câștiga foarte bine pe vasele de croazieră. Cum a început totul? Ca un summer job, adică eram în vacanța de vară și hai să fac ceva. Eu neavând decât un singur părinte și o situație materială nu prea roz, trebuia să fac ceva vara că să mai am bani de cheltuială. Exact așa i-am spus mamei: să vedem, poate fac și eu niște bani. După aceea, deja totul s-a învârtit în jurul cazinoului, nicidecum nu a fost o slujbă trecătoare, pentru că m-am îndrăgostit de meserie. Eram foarte entuziasmată, de-abia așteptam să treacă ziua și să mă reîntorc la muncă. Eram chiar dispusă să dau chiar zilele libere ca să vin. Asta pentru mine a fost o revelație. Nu mulți găsesc așa un serviciu la care abia așteaptă să vină. Nici acum, după 14 ani, nu pot să spun că îmi displace faptul că vin la muncă. Este adevărat că nu mai este entuziasmul pe care îl aveam atunci, dar ca și meserie îmi place la fel de mult ca atunci când m-am apucat de ea.

7. Care crezi că este secretul succesului într-o astfel de profesie?
Greu de spus. Sunt foarte multe lucruri la care trebuie să fii atent. Trebuie să îți meargă puțin căpșorul la calcule, pentru că faci foarte multe calcule și nu ai voie să greșești. Faci o școală, ești pregătit ca să zic așa, cum să faci, cum să calculezi, metode de calcul ca să nu greșești. Este foarte importantă perspicacitatea, pentru că de cele mai multe ori tu ești singur la masă și ei câte șase-șapte clienți. Trebuie să fii atent la toți și să încerci să prinzi să nu se modifice vreun pariu, să se pună după sau prea târziu sau să fure etc. Dar, așa ca și secret, cred că trebuie să ai încredere în tine și să fii stăpân pe tine. Să înveți foarte bine ce trebuie să faci, dar perspicacitatea este cea mai importantă.

8. Ce părere a avut familia ta despre faptul că ai ales să lucrezi în cazinouri?
Nu pot să spun că a avut vreo părere. A fost totul la latitudinea mea. Mie îmi plăcea, deci pe mama nu avea de ce să o deranjeze. Pe ea o interesa de școală, la momentul respectiv. Îmi tot spunea să încerc să mă țin de școală. Și când am făcut sport, la fel îmi spunea: să nu mă las de școală.

Ce sport ai făcut?
Am făcut hochei pe gheață. Acum fac schi, cred că este o continuare normală a ceea ce a fost hocheiul în viața mea. Am fost o persoană mai ciudată în privința alegerii lucrurilor care îmi plăceau… În ceea ce privește părerea familiei vizavi de profesia mea… Familia a fost încântată. A fost o perioadă, când eu m-am angajat, când mama s-a îmbolnăvit și automat a trebuit să stea acasă foarte mult timp și eu a trebuit să suplimentez veniturile familiei, în ideea că și sora mea mai mică era la școală și era important ca serviciul să meargă bine. Și este adevărat că a mers. Într-o perioadă de trei luni de zile, deja avansasem vreo două poziții și aveam un salariu de două ori cât avea mama. Pentru mine era wow! În cazinouri făceai bani frumoși, în ideea că luai șpagă. Oricum este un seviciu bine plătit în comparație cu celelalte. Mama a fost bucuroasă, că nu eram nici muncitoare în fabrică, nici nu mă duceam să culeg căpșuni. E o meserie ușoară pe care poți să o faci atâta timp cât te ajută mintea și nu greșești. Nu e un serviciu la care să tragi din greu din punct de vedere fizic, este un serviciu foarte frumos. Este adevărat că ai contact cu clienții și unii se mai manifestă într-un fel nu prea plăcut atunci când pierd banii, dar treci peste dacă ești obișnuit. Pentru mine este un lucru foarte frumos.

Ca persoană direct implicată în industria gamblingului, ce părere ai despre această industrie din România? Este un sector care se dezvoltă într-o direcție bună?
De dezvoltat, în ultima vreme, nu prea se mai dezvoltă. Au fost 12 cazinouri, acum au mai rămas cinci din cauza crizei. Ce părere am despre această industrie? Mie îmi place foarte mult, eu sunt încântată. Este un loc în care se pot întâmpla o mulțime de lucruri frumoase. Cayinourile, în general, sunt un loc de entertainment, adică au loc și spectacole, și prezentări de modă. Așa, ca și loc de entertainment, este foarte frumos. Ideea este să fii responsabil în privința gamblingului. Nu sunt de dorit oamenii care își pierd casele, averile pe la cazinouri. Ca industrie, gamblingul este foarte frumos. Ideea este ca omul care intră să fie stăpân, să nu vină cu bani mai mulți decât își poate permite și să nu-și piardă capul. Mulți ajung să facă asta și din acest punct de vedere mie îmi pare tare rău când se întâmplă asta, dar nu am ce să fac. Pe omul acela nu-l pot obliga cât să piardă, nu-l pot trimite acasă cu forța, expălicându-i că familia sa are de suferit. Este adevărat că sunt și avantaje și dezavantaje, și lucruri bune și lucruri rele într-o meserie de genul acesta, dar asta ține de client. Eu pot să-i ofer o informație, pot să îi dau un număr de telefon, dar totul ține de el dacă se poate controla sau nu. Pentru cei care vin să se distreze, această industrie este foarte frumoasă. Foarte mulți vin să se simtă bine și se simt bine.

Dar ca și industrie, crezi că merge în direcția bună în România sau mai mult stagnează?
În ultima vreme, tocmai din cauza măririi taxelor, cam stagnează. Nu știu cine face legile după care funcționează cazinourile, dar sunt foarte pe lângă realitate. Cel care dă o lege ar trebui să știe, ar trebui să lucreze în cazinouri ca să aibă idee despre ceea ce se întâmplă. Sunt foarte multe legi date pur și simplu. Nu s-a făcut niciun studiu de piață, nu s-a vorbit cu managerii de la diferite cazinouri. Când dai o lege trebuie să fii în contact cu ceea ce se întâmplă în acel domeniu, nu după cum vezi din exterior. Mărirea taxelor duce uneori la închiderea unui cazinou. Oamenii au de suferit. Într-un cazinou lucrează foarte mulți oameni și cunosc cazuri când cazinouri mari au dat faliment și o groază de oameni au rămas pe drumuri. Noi cei din industria cazinourilor, suntem în clasa mijlocie – ca salarii, ca taxe plătite, noi aducem bani la bugetul de stat. Nici cei săraci, nici cei bogați nu aduc bani la bugetul de stat. Noi clasa mijlocie facem asta. Iar unele taxe nu își au rostul, de aici și faptul că lucrurile nu merg în direcția bună.

Joci la cazinouri?
Nu.

Nu ai încercat niciodată?
Nu. După opt ore pe zi, timp de 14 ani, din tot ceea ce am văzut nu pot spune că am descoperit vreun secret al câștigului. Dacă aș avea bani de aruncat – pentru că pentru mine sunt bani de aruncat sau de distrat, deși pentru mine mersul în cazinou nu mai este distracție pentru că știu cu ce se mănâncă și ce se întâmplă acolo – cine știe. Dar să joc nu m-a pasionat nici când eram la început.

Și dacă mergi la Las Vegas nu o să joci?
Așa, puțin, ca să văd cum se descurcă staff-ul, ce fac dealerii, cum se poartă la masă, dacă este o altă metodă de a da cărțile, în ideea că aș putea fura meserie, nu pentru a fi gambler. Deja m-am interesat să știu ce e de văyut, ce excursii pot să fac, ce spectacole sunt, nu mă interesează să joc în cazinouri decât doar pentru a mai căpăta experiență.

9. Dacă ar fi să faci un profil al jucătorului român din cazinouri, care ar fi principalele caracteristici ale acestuia?
Clienții sunt foarte inteligenți. Te testează pe tine și știu limitele, maximele. Te testează pe tine ca să vadă dacă și tu știi. Ca și stil de joc sunt puțin agresivi. Torul se întâmplă foarte repede. Dacă tu nu știi limitele, încearcă să profite, dar tocmai asta m-a ajutat pe mine la concurs. Cel puțin o dată pe săptămână există un client care te testează să vadă dacă știi care este limita pe un număr sau minimum pe un anumit pariu la masă.

10. Cine este Luiza Caradeanu în viața de zi cu zi?
În viața de zi cu zi îmi place să schiez. Vreau să învăț și să mă dau cu placa. Am început acum. Sper să mă dau cu parapanta. În viața de zi cu zi sunt o fată normală, îmi place să fac shopping. În rest sunt la fel ca orice alt om. Nu aș putea să spun că sunt foarte deosebită.

Programul acesta de a lucra mai mult noaprtea nu te scoate din mână?
Nu, pentru că fac asta de foarte mulți ani. De când mă știu lucrez în programul acesta și sunt obișnuită. Nu am probleme cu somnul. Din punctul acesta de vedere, m-am înțeles foarte bine cu soțul meu. Este barman și lucrează și el de noapte. Ne-am potrivit foarte bine în privința aceasta. În plus, pentru mine este foarte bine pentru că pot să-mi fac alte treburi în timpul zilei. Alții nu-și pot face programul așa.

11. Care sunt proiectele tale de viitor?
Nu prea îmi fac proiecte de viitor. Îmi place să mă limitez la timpul prezent. Îmi fac proiecte pe termen scurt, pentru că viața mi-a demonstrat că nu are rost să te gândești pe termen lung că nu se întâmplă niciodată cum vrei tu. Îmi doresc să nu se închidă cazinourile și să meargă business-ul bine.

Alte două reușite

La European Dealer Championship, românca Luiza Cradeanu s-a impus în fața finlandezului Amir Ben Said, care a ieșit pe poziția a doua, și a suedezului Johan Ranesta, care a ocupat locul al treilea. Românca noastră a ieșit învingătoare și alte două side-event-uri, respectiv la roulette shipping și la pushing stacks. La concursul desfășurat în Italia au participat 31 de reprezentanți din 20 de țări. Dintre aceștia, 11 au fost femei. Luiza a impresionat prin dedicație, pasiune, talent și șarm. Premiul obținut de romîncă este o călătorie pentru două persoane în Las Vegas. „Îmi place la nebunie munca mea. Este o mare onoare să fiu cîștigătoare”, a spus Luiza Caradeanu la finalul prestigioasei competiții.