Câţi dintre noi nu am urmărit, cu sufletul la gură, alinierea diverselor simboluri, de la fructe, la personaje de poveste şi cărţi de joc, pe ecranele unor slot-machine?! Dar ştim şi cum s-a născut aventura?
Probabil că nu există adolescent care să nu fi jucat, măcar o dată, la maşini slot, sau mai pe româneşte, la aparate. Există acum, în fiecare oraş, săli de automate, unde îţi poţi petrece câteva ore bune. Ele fac parte din cotidian. Dar dacă în România au apărut abia în urmă cu două-trei decenii, în America sunt la modă de peste o sută de ani. Cum au apărut ele? Ei bine, să nu credeţi cumva că vreun mare cercetător a intuit potenţialul lor… Doar că un mecanic auto din San Francisco se plictisea din cale-afară.
INCERTITUDINILE ÎNCEPUTULUI
De fapt, ca să fim cu adevărat corecţi, trebuie să vă spunem că prima maşină de tip slot a fost gândită şi folosită la New York, în 1891, cu 4 ani mai devreme decât a prezentat-o Fey – inventatorul „oficial“. Pett şi Sittman concepuseră un mecanism cu 5 tamburi pe care erau desenate figuri din poker. Dar marea problemă era că nu găsiseră soluţia unui mecanism de recompensare automată a jucătorului. Unele baruri au cumpărat maşinăria chiar şi aşa, iar câştigătorii primeau băutură gratis atunci când reuşeau să alinieze figuri de acelaşi fel.
MECANICUL PLICTISIT
În 1895, Charles Fey a inventat maşina tip slot, bunica celor din zilele noastre. Charles, la cei 30 de ani ai lui, îşi folosea timpul liber pentru a găsi modalităţi de reutilizare a pieselor de maşină uzate. Ideea sclipitoare l-a adus în rândul celor mai mari inventatori din lume. Zece ani mai târziu, Fey şi compania Mills Novelty au creat împreună faimoasa maşină Miss Novelty Bell – versiunea de bază a maşinii slot de azi. Acest aparat era echipat cu o cu cutie turnată din fontă, acţionată cu ajutorul unei manete şi dotată cu un clopoţel care se mişca în momentul în care cineva nimerea combinaţia câştigătoare. Iniţial, imaginile reprezentau figuri din cărţile de joc (damă, rege şi valet), abia în 1910 urmând să apară prima maşinărie care avea pe tambur faimoasele simboluri ale fructelor. Acestea sunt de fapt şi elementele care au consacrat-o. De exemplu, în Anglia zilelor noastre maşina slot este cunoscută sub numele „maşina cu fructe“.
Dar Operator Bell era mult prea grea pentru a fi practică, cântărind peste 45 de kilograme. Astfel încât, în 1915, Mills a lansat pe piaţă un model mult mai uşor, a cărui structură era din lemn. În anul 1930 producătorul a decis că este timpul pentru un set de inothere vaţii cu adevărat revoluţionare. În primul rând automatul trebuia să fie mai silenţios şi mai atrăgător pentru jucători – s-a adăugat facilitatea „jackpot dublu“, care permitea oamenilor să câştige de două ori într-o singură serie de joc. Aspectul estetic a fost un alt element luat în considerare.
Cabinetele de lemn au fost decorate cu diferite imagini, care de care mai atrăgătoare şi mai colorate. În spatele acestei idei nu a stat doar nevoia ca maşinăriile să arate mai bine, ci şi convingerea că noile modele, cu un aspect mult mai vesel, vor atrage mai mulţi jucători. Multe dintre temele folosite în urmă cu aproape două veacuri se mai regăsesc şi astăzi: capul de leu, un castel sau un vultur de război.
CAI PUTERE
Prima maşină automată, de tip slot, a apărut în 1934, iar energia necesară funcţionării era obţinută cu ajutorul … cailor. Era curentului electric a dus, în 1964, la construcţia primelor maşini de acest tip, pentru jocuri de noroc. Abia 11 ani mai târziu, Fortune Coin Company a scos pe piaţă prima maşină slot care se putea conecta la o priză, numită Money Honey. Noul sistem electromecanic putea acorda premii de până la 500 de monezi.
Modificările aduse ulterior sistemului au fost minore. Doar tehnologia internă a mai avut parte de ceva îmbunătăţiri: modul de calculare al recompensei, software de generare aleatorie a numerelor etc. Peste 70% din veniturile cazinourilor sunt obţinute din exploatarea maşinilor de tip slot, acestea fiind chiar mai populare decât ruleta sau jocurile de cărţi.
