Dan Iliovici, președinte ONJN, Dan Ghiță, președinte Rombet și Anchidim Zăgrean, vicepreședinte Rombet: o viziune comună pentru o industrie unitară

0

Domnilor, să începem prin a discuta puțin despre numirea, oarecum surprinzătoare, a dlui. Dan Iliovici în funcția de președinte ONJN, după o perioadă foarte activă – cu proiecte și inițiative foarte vizibile în industrie – în care a ocupat postul de prim-vicepreședinte Rombet. Ce pierde Rombet, ce câștigă ONJN, industria în general?

(Dan Iliovici) D.I.
– Surpriză și… nu prea! Activitatea mea de colaborare era foarte cunoscută și strâns legată de cea a Oficiului – făcând parte din Consiliul Consultativ de pe lângă ONJN, implicând de la colegii și membri Rombet, până la ceilalți membri din industrie: reprezentanți ai autorității, antreprenori, investitori și asociații de profil. În cadrul asociației, am avut permanent acțiuni care au fost fie sprijinite de ONJN, fie au fost menite să aducă o contribuție semnificativă în atingerea unor obiective ale Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc: reglementare, mediere sau comunicare. Nu pot să încep această misiune oficială fără a remarca progresele pe care deja le-a făcut ONJN de la înființare și până în prezent. A reușit să construiască, să monitorizeze și să impună un pachet de reglementări la cele mai înalte standarde europene și să consolideze dialogul între principalii „actori” din industria jocurilor de noroc. Este o activitate care mă obligă și mă impulsionează, în același timp.
Ca să vă răspund și mai direct la întrebare, sper ca Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc să câștige, prin experiența și energia mea, un plus de dinamism, să reușească să se transforme -și mai mult – într-o platformă de suport pentru industrie și să servească în egală măsură antreprenorii și jucătorul, cetățeanul de rând. Pentru că acesta reprezintă, într-o frază cheie, obiectivul ultim al acestei instituții.

(Dan Ghiță) D.G.
– Plecarea dlui.Dan Iliovici este o pierdere pentru Rombet, trebuie să mărturisesc. Dar nu e o „plecare” oarecare… Ocuparea funcției de președinte al ONJN este un mare câștig pentru noi toți.
Cu toții cunoaștem devotamentul dlui.Iliovici pentru industrie, știm cum a reușit mereu să scoată la iveală ce are mai bun acest domeniu și am apreciat mereu, la nivel de industrie, echilibrul pe care l-a impus prin acțiunile sale și întreaga activitate. Asociația noastră pierde un prim-vicepreșdinte și un om de bază, însă industria capătă un plus de vigoare și o continuitate firească, întărindu-și echipa la nivel instituțional.

E mare lucru să știi că o instituție de primă importanță pentru industrie – Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc – primește un aport pozitiv prin dl.Iliovici: se întâmplă, de multe ori în instituțiile statului, ca procesul de continuitate să aibă de suferit. Altă viziune, altă echipă, alte caractere.
Personal – și cred că vorbesc și în numele membrilor pe care Rombet îi reprezintă – cred că dl.Iliovici va folosi această oportunitate pentru a-și pune amprenta pe istoria încă tânără a acestui domeniu, prin dinamismul și franchețea sa, prin dialogul tranșant pe care l-a manifestat la discuțiile publice, și prin caracterul său puternic, potrivit industriei noastre.

(Anchidim Zăgrean) A.Z.
– Orice nou început presupune o muncă de construcție. Așa cum am început, acum 3 ani, munca în această asociație pe care am construit-o de la o idee, așa cred că acum, prin preluarea funcției de președinte al ONJN de către dl.Iliovici, începe o nouă etapă, atât pentru Rombet, cât și pentru Oficiu. Pot spune fără să greșesc că mandatul dlui.Iliovici este, până la urmă, o continuare firească a eforturilor sale depuse de-a lungul vremii pentru a sprijini și ajuta la dezvoltarea industriei. Aceasta este noua etapă a Oficiului, cu o nouă conducere și o altă concepție. În ceea ce privește Rombet, cred că și asociația noastră intră într-o nouă fază: am luptat, până acum, cu niște piedici și bariere pe care mai mult ni le-am construit noi înșine, cei din industrie. Am depășit acest prag; acum trebuie să ne așezăm la un dialog comun și să consolidăm industria, să comunicăm mai viguros și mai transparent și să arătăm și instituțiilor statului, și opiniei publice că suntem un partener de încredere, cu viziune și atașat valorilor comune statelor europene.

➤ Cum v-ați gândit să marcați acest nou început? Ce planuri concrete aveți?

D.G.
– Cred că industria trece printr- o perioadă de consolidare. Rombet este abordat de tot mai mulți operatori străini, dar și locali, interesați de piața din România. Semn că lucrurile merg într-o direcție foarte bună. E foarte important să vedem și în ce ritm crește industria, să nu ne trezim într-o „bulă”, așa cum s-a întâmplat cu alte sectoare, de exemplu cu imobiliarele… Jocurile de noroc sunt într-o expansiune globală, atât datorită inovațiilor tehnologice, dar și pentru că lumea – jucători și observatori, deopotrivă – a înțeles că este vorba de entertainment. În România, mai avem de lucru la mentalitate și la percepție. Pare un efort fără sfârșit, dar nu putem nega că lucrurile s-au schimbat foarte mult și din acest punct de vedere. Și aici cred că este și meritul ONJN, care mereu s-a poziționat ca partener al industriei de jocuri de noroc care susține acest domeniu, nu doar îl reglementează, monitorizează și controlează. Noi, în cadrul Asociației, o să ne concentrăm foarte mult pe transmiterea acestui tip de mesaj, care oferă pragul de siguranță pe care îl așteaptă operatorii internaționali: coerență, transparență, comunicare și disciplină. Oricare dintre acești factori, odată influențat negativ, creează un dezechilibru care descurajează investitorii.

D.I.
– Sigur că Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc va face toate demersurile pentru a susține o viziune unitară, menită să consolideze atât business-urile în sine, cât și percepția publicului larg asupra industriei noastre. Încă de când am început să lucrez în domeniu și să cunosc realitatea, am început – prin gesturi aparent „mici”, la momentul respectiv – să încerc să schimb ceva. Să transmit alt gen de mesaj. Să combat defăimarea și informațiile false sau speculative, care fac atât de mult rău la nivel de societate, în general, nu doar industriei jocurilor de noroc. Încă din primele zile de când am preluat mandatul (23 martie a.c. – N.R.), am ținut să cunosc îndeaproape toate departamentele Oficiului, să stau de vorbă cu colegii, să le aflu ideile și să le simt „pulsul”. M-am bucurat să fac primii pași în stabilirea unei legături mai puternice cu colegii, astfel încât să reușim să construim noi etape de performanță, care să țină industria unită și care să asigure predictibilitate pe termen lung. Dacă întrebi orice antreprenor român, îți va spune că are mereu temeri legate de viitor, pentru că nu are un mediu predictibil. Voi încerca, atât în mandatul de președinte ONJN, cât și în toată activitatea mea în domeniul jocurilor de noroc, să asigur un mediu de afaceri stabil, transparent și corect reglementat.

D.G.
– În aceeași idee, aș mai preciza că munca Rombet, a contribuit la generarea unui context mai echilibrat. Acum, există standarde, există bune practici, există programe de joc responsabil, există dezbateri deschise și cât se poate de sincere și transparente. Dacă ne întoarcem în timp 10 ani, e imposibil să nu ne dăm seama cât de mult am avansat, dar și cât de mult mai avem până aliniem piața din România la ce se întâmplă în Vest.
Legislația noastră este, acum, una dintre cele mai bune din Europa – operatorii au avut posibilitatea să „intervină” în procesul de elaborare, fie direct, fie prin intermediul asociațiilor sau a întâlnirilor directe cu legislativul. Dacă ne uităm la modul în care mediul de afaceri a înțeles să construiască și să aplice legea, putem spune fără să greșim că am început procesul de maturizare a pieței jocurilor de noroc în România. Rombet va începe să depună un efort mai granular – vom avea o legătură mai strânsă și mai directă cu operatorii din toată țara, prin seminariile noastre deja cunoscute – dialog pe care îl vom extinde și mai mult, în toate regiunile țării. Ne-ar bucura să ne coordonăm cu ONJN în acest efort, să schimbăm puțin paradigma potrivit căreia „totul se întâmplă la București”…

D.I.
– … sigur că da. Procesul de construcție trebuie să depășească faza „sesizărilor” și să intre în etapa unei colaborări intensive în care să „absorbim” – fiecare instituție în măsura posibilităților și a mandatului legal – informații și bune practici, iar apoi să le transmitem operatorilor, tuturor celor implicați: operatori, angajați, colaboratori, lideri de opinie etc. sub forma unui proces educațional. Nimic nu se poate face fără educație, de la jucător până la operatorul cu cea mai mare cifră de afaceri.
Industria noastră a traversat mai multe perioade dificile. Am avut, și încă mai avem, o problemă de imagine, care nu este prea bună, în primul rând din pricina unor prejudecăți. Apoi a avut, și încă mai are de suferit din cauza unei aplicări neunitare a reglementărilor.
Mi-aș dori ca Oficiul să participe, în limitele cadrului legal, la seminariile organizate de asociațiile industriei prin țară, să disemineze informațiile și know-howul colectat la evenimente de profil, să continue să mențină o politică de echilibru și deschidere la care eu, personal, țin foarte mult.

➤ Unde vedeți industria jocurilor de noroc din România peste 4 ani?

D.I.
– Progresul tehnologic este uluitor: la fiecare târg internațional la care particip observ inovații și pași importanți către digitalizarea masivă a industriei. Cred că este deopotrivă un rezultat al dorinței de eficientizare, dar și al diversificării extraordinare. Platformele digitale oferă posibilități infinite de customizare, schimbarea petrecându-se instantaneu, totul în căutarea unei mai bune experiența de joc a utilizatorului.
La nivel de Oficiu, vom explora aceste noi direcții de dezvoltare ale industriei și vom face tot posibilul ca și reglementările să țină pasul cu noutățile din industrie.

D.G.
– Competiția este acerbă: practic, și jocurile land-based sunt acum o prelungire a online-ului.
Sunt bazate pe platforme de joc customizate în timp real, sunt controlate și administrate online. Terminalul este tot un computer, deci dominația online-ului va fi uriașă. Apoi, trebuie să avem în vedere activitățile de publicitate și cele conexe: ele „alimentează” și susțin industria. Un haos aparent în una dintre aceste zone ar putea afecta industria jocurilor de noroc. Odată cu ascensiunea pariurilor online, cred că va fi foarte interesant să vedem cum va interacționa această ramură cu tehnologia de realitate virtuală. Pașii făcuți în ultima vreme sunt considerabili dar, deși fantezia programatorilor nu cunoaște limite, dezvoltarea e temporizată de progresul hardware. Mă aștept ca România să fie o țară a… contrastelor și în domeniul jocurilor de noroc: avem programatori renumiți pe plan mondial și nu m-aș mira să văd cum un start-up românesc pe realitate virtuală se dezvoltă și devine curând un jucător dominant pe această nișă. Desigur, „nișă” acum, pentru că peste 4 ani lucrurile vor cunoaște o cu totul altă amploare: vedem cum aplicații de realitate virtuală încep să-și facă apariția în aproape toate industriile de servicii și vânzare sau distribuție de bunuri de consum.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here