Cuvinte toxice. Cum să le evitați
Ora de Psihologie
Dr. Leli
Știați că există cuvinte toxice? Le folosiți zilnic, dar nu sunteți conștienți de ele, pentru că noi oamenii nu acordăm prea multă atenție cuvintelor utilizate. Așa cum ne comportăm diferit, cuvintele noastre sunt diferite. De exemplu, persoanele extroverte aleg cuvinte care exprimă entuziasmul și abstracte în limbajul cotidian, dar sunt mai direcți în exprimarea dorințelor lor, în timp ce introvertiții preferă să vorbească în termeni mai concreți și mai specifici folosind un limbaj mai precaut, plin de „poate” și „probabil”.
În articolul acesta doresc să vă arăt cele 10 cuvinte toxice pe care ar trebui să le evitați în orice conversație cu alții și în special în dialogul interior cu voi înșivă.
■ Vinovăție. Uneori folosim acest cuvânt fără să ne dăm seama de repercusiunile sale asupra psihicului nostru. Acest lucru implică faptul că este ceva în neregulă cu noi, că simțim că unele dintre caracteristicile noastre ca oameni nu sunt adecvate, ceea ce generează o profundă angoasă existențială. În schimb, ar trebui să folosim cuvinte precum „Îmi pare rău pentru ceea ce am făcut”, ceea ce înseamnă că comportamentul nostru nu a fost corect, dar că nu este ceva greșit la noi.
■ Eșecul. În realitate, eșecul nu există, există doar experiențe de viață care ne conduc într-o direcție, mai degrabă decât în cealaltă. Când gândim în termeni de eșec înseamnă să presupunem că am eșuat. Prin urmare este bine să înlocuim cuvântul eșec cu termeni care descriu experiențe de viață.
■ Datorie. Cuvântul datorie reprezintă una dintre cele mai puternice exprimări inventate de societate pentru a genera un sentiment de vinovăție în noi. Mulți oameni își știrbesc din frumusețea vieții pentru că folosesc „trebuie” în loc de „vreau”.
■ Imposibil. Nu este vorba de asumarea unui pozitivism naiv, este important să fiți realiști. Cu toate acestea, folosim cuvântul „imposibil” mult mai mult decât ar fi recomandabil. Prin urmare, este mai bine să începeți să gândiți în termeni de probabilitate decât să utilizați cuvinte precum „niciodată” sau „imposibil”.
■ Ură. Ura este una dintre cele mai perverse emoții care există, deoarece ajunge
să provoace daune enorme, mai ales celor care o experimentează. Așadar, încercați să fiți mult mai specifici atunci când vă catalogați emoțiile. Ceea ce etichetați drept ură este probabil frustrare.
■ Întotdeauna. Problema cu acest cuvânt este că de obicei ne iese din gură când încercăm să certăm pe cineva: „te comporti mereu așa”, sau când încercăm să apărăm ceva: „am făcut-o mereu așa”. Cu toate acestea, „întotdeauna” este o generalizare temporală care imobilizează. Prin urmare, este important să folosiți acest cuvânt cu foarte multă atenție.
■ Niciodată. Și acesta este un cuvânt de evitat, se încadrează într-o formă de generalizare temporală, care poate provoca mari dezamăgiri.
■ Problemă. Cuvântul „problemă” are implicații negative, deoarece îl asociem cu obstacole și dificultăți. Când îl includem în dialogul nostru intern, creierul nostru reacționează imediat prin declanșarea tuturor alarmelor și generarea unei stări de stres și anxietate. Îl putem redimensiona, imaginându-ne că este de fapt o oportunitate sau putem alege o cale mai simplă și o putem înlocui direct cu cuvântul „provocare”. La urma urmei, toate problemele sunt doar provocări.
■ Mai devreme sau mai târziu. Dacă sunteți unul dintre acei oameni care își spun mereu: „mai devreme sau mai târziu o voi face”, atunci este probabil că ați pus planurile de viață în așteptare. Dacă vrem cu adevărat ceva, trebuie să ne angajăm și să dezvoltăm un plan de acțiune. În caz contrar, mai devreme sau mai târziu va deveni „niciodată”.
■ Încerc. A spune că vom încerca să facem ceva înseamnă adesea că nu suntem suficient de încrezători, că nu suntem suficient de capabili. Oricum ar fi, înseamnă a începe cu pasul greșit. Este adevărat că lucrurile nu merg întotdeauna așa cum am planificat și nu putem atinge întotdeauna obiectivele pe care ni le-am propus, dar trebuie să începem cu o atitudine pozitivă. Așadar evitați să gândiți că încercați ceva, mai bine gândiți că „veți face”.
