Industria jocurilor de noroc se dovedește a fi, oriunde în lume, o afacere profitabilă pentru bugetul de stat. Şi dacă afară i se acordă o atenție pe măsură, în România, nici vorbă de așa ceva.
„Legea din 1999 este mult depășită. Deși discutăm de trei ani că o schimbăm nu se întâmplă nimic, iar pe noi, această tergiversare ne încurcă foarte tare. Au apărut lucruri noi, o serie de echipamente moderne pe care, din păcate, nu putem lua licență întrucât legea în vigoare nu prevede nimic în acest sens“, ni se plânge Sorin Constantinescu, președintele Asociației Organizatorilor de Cazinouri din Româ nia. Povestea este chiar mai veche de trei ani, iar guvernanții nu înțeleg – sau nu vor să înțeleagă – că sfera casino-entertainment face parte dintr-o industrie integrată ce acoperă o arie economică mult mai mare decât pare la prima vedere.
AM PIERDUT TURISMUL DE CAZINO
„Din aceeași cauză, a legii neactualizate, am pierdut mulți clienți de afară“, continuă președintele AOCR. „Prin anii 1999-2000, când eram director la Sofitel, aveam câte o cursă charter închiriată, în fiecare week-end. Aduceam câte 180 de persoane care ocupau jumătate din hotel, de multe ori aproape toate camerele. Veneau oamenii de joi, stăteau până duminică și cheltuiau o grămadă de bani. Dacă luați în calcul o medie de numai 5.000 de dolari sau euro pe turist, un singur cazino, de exemplu Sofitel – dar același lucru se întâmpla și la Palace și la alte cazinouri – făcea o sumă considerabilă.
În medie, veneau în țară, în acea perioadă, cam 2.000 de persoane pe lună, doar pentru cazinouri“. S-ar putea spune că mai există și acum ceva urme ale turismului de cazino, și el pe ducă din cauza aceleiași legi îmbătrânite. „Alte țări din jur, care oferă facilități mai mari, au luat prim-planul. În majoritatea acestora, legislația prevede explicit ce este și ce vrea turismul de cazino: în ce condiții se poate desfășura el, care sunt taxele, ce beneficii și avantaje aduce. La noi nu există așa ceva, și atunci improvizăm. Ar trebui să facem și noi o promovare.
Un astfel de turism ar aduce mulți bani în țară. Turistul doarme la hotel, mănâncă la restaurant, face un shopping. Apar o grămadă de cheltuieli adiționale care aduc beneficii“, spune din nou Constantinescu
CONTRIBUŢII LA BUGETUL STATULUI
Pare să nu înțeleagă nimeni un adevăr simplu: cu cât încasă rile sunt mai mari cu atât contribuția la stat e mai mare. Cazinourile plătesc o taxă specială de 5% pe venit ceea ce înseamnă mult mai mult decăt clasicul 16% pe profit, specific altor activități. În medie, un cazino contribuie la bugetul de stat cu câte 250.000-300.000 de euro. Fiecare dintre ele are în jur de 200-300 de angajați. Numai taxele pe salarii depăș esc 100.000 de euro. Plus taxele pe mese, plus timbru social, plus taxa pentru Centrul Național de Cinematografie, plus taxa pentru ministerul Muncii.
„Ministerul de Finanțe ar trebui să fie mai rapid în a lua măsuri. Există acest proiect de lege despre care v-am vorbit și pe care MF îl tot amână. Nimic nu se mișcă. Stă pe site-ul ministerului de Finanțe de atâta timp. Nu există interes pentru așa ceva, deși ar aduce și mai mulți bani la buget întrucăt taxele prevăzute de noua lege sunt de trei ori mai mari decât acum“, spune Sorin Constantinescu.
REGULI DISCRIMINATORII
„O altă problemă, apărută în ultima perioadă, o constituie numărul mare de slot machine care intră în țară. Vă pot spune asta cu siguranță, eu fiind invitat la comisia de jocuri de fiecare dată când vin mașini.
Ultima oară au fost aduse peste 4000 de aparate. Am ajuns la 50.000, la nivel de țară, ceea ce e foarte, foarte mult. La fiecare colț de stradă apar săli și reclame uriașe. Pe Calea Moșilor, de exemplu, sunt cel puțin 20 de săli de jocuri; nu-i normal așa ceva“, precizează Sorin Constantinescu. În comparaț ie, la ora aceasta mai funcționează în țară 21 de cazinouri live – 11 în București și 10 în provincie.
„Legea ar trebui totuși să stopeze acest fenomen, sau să înghețe piața, așa cum au făcut și alte țări europene, care au limitat numărul de licențe. S-a făcut o licitație, iar cei care au primit licențe au avut garanția statului că nu mai vine nimeni nou pe piață. Statul a încasat o sumă considerabilă, încă de la început.“
Mai mult, pentru toate aceste săli se folosește denumirea de „cazino“ deși sunt doar niște săli de jocuri electronice. În Europa, această denumire este limitată, de asemenea sunt limitate dimensiunile reclamelor și intensitatea luminilor, pentru a nu deranja populația. Austriecii admit doar reclame de 2 mp și fără neon țipător, de exemplu. În schimb, la noi, oricine poate deschide o sală de jocuri după ce își ia licență. Inclusiv la parterul clădirilor de locuințe. Paradoxal, întrucât cazinouri live nu poți deschide dacă ai locatari deasupra“, își încheie președintele AOCR pledoaria pentru adoptarea unei noi legislații în domeniul jocurilor de noroc din România.
