Benny Adegbuyi, un mare campion din K1, are o țintă precisă

0

Vrea să ajungă în topul celor mai buni din lume

Este unul dintre cei mai buni din sporturile de contact. Are un palmares de invidiat, dar nu se mulțumește cu atât. Vrea să urce cât mai sus în ierahia luptătorilor de top, chiar pe podium. Are planuri mari și le-a dezvăluit, în exclusivitate, pentru revista noastră – „Casino Life & Business Magazine”.

– Ai 28 de ani și ești unul dintre cei mai buni luptători de kickboxing din lume. Cum te simți știind acest lucru?
– Nu știu. Nu pot decât să mă bucur că sunt cotat ca unul dintre cei mai buni luptători din lume și sunt mândru de asta, pentru că este un rod al muncii mele.

– În noiembrie 2012, LiverKick.com te-a clasat pe locul 8 în lume. Este o performanță foarte mare, dar cât de sus își dorește Benny Adegbuyi să ajungă?
– Această performanță a venit în urma câștigului meu asupra lui Serghei Lascenko. E un loc foarte bun, de care m-am mândrit atunci. Nu știu cum este clasamentul actualizat acum, dar eu îmi doresc să ajung printre cei mai buni – locul 1, locul 2, pe undeva pe acolo dacă se poate… Și sper asta.

– Ca și copil, ai concurat în competițiile de karate și box. Vorbește-ne despre începuturile tale ca sportiv.
– Da, am niște amintiri plăcute. Am început cu karate, la vârsta de 8-9 ani, am fost dat de părinții mei și mi-a plăcut foarte tare și, după cum se vede, și-a și pus amprenta asupra trecutului meu. Am făcut și box puțin, dar pe urmă, datorită înfluenței mari a K1, am încercat să combin brațe cu picioare și asta cred că este cel mai frumos.

– Care consideri că a fost momentul de răscruce al carierei tale?
– Cred că acel moment se poate spune că a fost când am fost îndrumat și am reușit să aleg această sală, Respect Gym. Mă bucur de acest lucru, pentru că am găsit aici un antrenor și am reușit să facem performanța pe care mi-am dorit-o, mai mult decât îmi imaginasem.

– Dar cel mai fericit moment și mai important?
– Cred că, până acum, unul dintre cele mai fericite momente, a fost victoria asupra lui Lascenko, pentru că el era cotat undeva 5-6 în lume și a venit așa… Mi s-a schimbat adversarul din scurt, nimeni nu mi-a dat nicio șansă și am demonstrat că sunt bun și am câștigat, chiar prin KO în prima repriză.

– Ai la activ 19 meciuri jucate, 16 câștigate, din care 10 prin K.O. Se tem rivalii de tine în ring? Simți asta? Care crezi că este cea mai bună tactică pentru a-ți intimida adversarul înainte de luptă?
– Da, pot să spun. Ca începător, nu prea ai așa încredere în tine, dar pe parcurs am început să văd că adversarii sunt timorați deoarece am un parcurs foarte bun, am câștigat numai prin KO, sunt renumit că termin meciurile repede. Dar cred că cea mai bună tactică de a-ți intimida adversarul nu este nicio măscăreală sau altceva, ci e pur și simplu felul tău de a fi cât mai relaxat. Asta îi sperie dcel mai mult – să fii relaxat, să te simți în largul tău.

– Ești antrenat de reputatul Alin Panaite. Cum ai defini relația cu el? Ce te-a învățat și nu vei uita niciodată?
– Deși este antrenorul meu și este și mai în vârstă decât mine, cred că avem o relație de prietenie și, pe undeva, îl pot considera ca un frate, pentru că am învățat foarte multe lucruri de la el. În primul rând, serioyitatea și disciplina pe care a reușit să mi le transmită el sunt unele dintre cele mai importante lucruri și asta ne-a făcut să ajungem împreună, nu singur – pentru că a avut și el o contribuție mare – am ajuns aici.

– Faci parte din echipa Respect Gym, care este foarte respectată. Aici sunt cei mai buni sportivi. Cât de importantă este echipa din jurul unui sportiv pentru a reuși performanțe mari?
– Tocmai de aceea, după cum spuneam, suntem foarte buni, pentru că este foarte important. Totodată, colegii cu care te antrenezi, atmosfera pe care o ai în sală. Și, fiind foarte mulți buni, ne tragem unul după altul, unul e mai bun la o tehnică, altul e mai bun la altă tehnică, și ne putem ajuta și corecta defectele.

– Ce îți dorești cel mai mult anul acesta în plan sportiv?
– După cum știm, sunt calificat în finala SuperKombat și îmi doresc să o câștig chiar. Îmi doresc și o revanșă împotriva lui Pavel Zhuravlev, în fața căruia am pierdut anul trecut. Îmi doresc foarte mult pentru că a fost un ghinion, dar cred că dacă îl voi întâlni, voi câștiga.

– Dar în plan personal ce îți dorești cel mai mult anul acesta?
– îmi doresc liniște, îmi doresc ca părinții mei să fie bine, să fie sănătoși și să pot munci, pentru că ai nevoie de liniște și sănătate pentru a putea ajunge undeva.

– Ești pe jumătate român, pe jumătate nigerian. Ai stat șapte ani în Lagos, după care te-ai mutat la Aiud și Cluj. Ce te leagă ce cele două țări, în afară de origini, și de ce?
– A… Prin culoarea pielii, sunt puțin atipic față de români, dar eu mă simt român în primul rând. Am fost și în Nigeria, mi-a plăcut foarte mult, dar părinții mei despărțindu-se, am ales să stăm aici și m-am obișnuit foarte tare și aici. Nu știu…Îmi plac amândouă țările, au ceva special.

– Dar care o consideri acasă?
– Nu știu… Eu consider România acasă, totuși.

– Ești supranumit „Mister Gentleman” și „Hammer”. Cele două nu numai că nu au nimic în comun, ba chiar sunt total opuse. De ce ți se spune așa?
– „Mister Gentleman” a venit de la colegi, antrenorului, persoanelor din staff-ul SuperKombat, deoarece am dat dovadă de un caracter bun, cred eu, bun-simț. Întotdeauna am fost umil și cred că de aceea mi s-a spus așa. Iar „Hammer” vine de la câteva meciuri în care am câștigat prin KO, cu croșeu de dreapta și de aceea mi s-a spus așa. „Ciocanul”, cum ar veni.

– Și cum te împaci cu amândouă poreclele?
– Ei, mă bucur. Sunt niște porecle frumoase, dacă pot să spun așa.

– Dacă ar fi să o iei de la capăt, ai alege altceva decât kickboxingul?
– Nu. Deși nu am o experiență destul de mare, kickboxing-ul și sportul de performanță și-au pus o mare amprentă asupra mea și cred că, dacă ar fi să pot alege din nou, aș alege tot kickboxing-ul. Pentru că îmi place.

– Ai un idol? Care este acesta și de ce?
– Da, îmi place, și cred că l-am avut și ca idol până la un moment dat, Remy Bonjasky. Cred că a revoluționat un pic K1, pentru că la început începuse ca un show, între diferite sporturi de contact, mari, mici, împotriva celor mari, și el a venit cu o tehnică foarte bună și cred că și-a pus amprenta asupra acestui sport.

– Cum arată o zi din viața ta?
– Complicat. Grea. Mă trezesc dimineața. De multe ori, fac primul antrenament la 9:30, de obicei este un antrenament de condiție fizică, pe stomacul gol, încerc să duc corpul la un alt nivel. După aceea, vin acasă, mănânc, îmi iau suplimentele nutritive de care am nevoie și, de obicei, încerc să dorm. Uneori reușesc, alteori nu. Fac o plimbare puțin în oraș, doar așa, pentru a mă relaxa, după care mă pregătesc iarăși. La 19:00 am alt antrenament, după antrenament vin acasă, mâncare, somn și tot așa. În weekend ne mai relaxăm și noi un pic.

– Ai viață de noapte?
– Nu, nu se combină viața de noapte cu cea de sportiv. Nu zic că nu îmi place și mie să ies, dar mai mult în perioada în care nu avem meciuri.

– Dar mergi în cluburi?
– Da, frecventez cluburile.

– Și se ferește lumea de tine?
– Nu. Nu, pentru că nu am o față atât de fioroasă.

– Dar în cazinouri ai fost?
– Da, umblu și în cazinouri. Am și avut o sală de jocuri, pe vremuri.

-Te-am văzut la Ploiești, la un Miss Hostess, jucând la ruleta electronică. De obicei, câștigi sau pierzi?
– Am și câștigat, am și pierdut, dar o fac așa pentru distracție, nu la un alt nivel.

– Ce pasiuni extrasportive ai?
– Îmi place foarte mult să joc Playstation, fotbal în special, și îmi place să urmăresc filmele noi, chestii de genul.

– Unde își propui să ajungi, profesional vorbind, în următorul an?
– Îmi propun ca anul acesta, dacă nu anul viitor, să ajung printre primii luptători din lume, undeva pe podium. Și o să am foarte mult de muncă până acolo, pentru că, după cum știți, trebuie să lupți cu cei mai buni ca să fii cel mai bun și sper să se întâmple în viitorul apropiat.

– Te rugăm să transmiți un gând cititorilor revistei noastre, „Casino Life & Business Magazine”, care sunt mari pasionați nu doar de jocurile de noroc, ci și de sport.
– În primul rând, le transmit să citească revista, pentru că, după câte știu, pot găsi de la lucruri legate de sport la lucruri legate de cazinouri și multe altele. Să ne susțină, atât pe mine, cât și revista.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here