La mijlocul lunii septembrie revista CASINO participa cu un stand propriu la Entertainment Arena, o adevarată expoziţie a producătorilor de echipamente de cazinou şi de distracţie pentru amatorii de jocuri. Luna octombrie aduce cu sine primul eveniment al revistei CASINO, organizat cu sprijinul Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România, o masă rotundă între reprezentanţi ai domeniului şi oficialităţi, despre care puteţi citi mai multe în acest număr. În decembrie ne veţi putea găsi la Luxury Show, alături de cele mai exclusiviste brand-uri din România. Un scurt calendar al apropierii noastre de cei care operează pe această piaţă, de consumatorii de gambling, de cei interesaţi într-o formă sau alta de această lume fascinantă, inepuizabilă şi plină de viaţă. Apropierea s-a făcut şi faţă de din ce în ce mai multe personalităţi şi persoane publice din cele mai diverse domenii, de la cel politic la business sau show-biz, aceştia exprimându-şi aprecierile şi dorinţa de a fi prezenţi în paginile revistei noastre. În acelaşi timp, operatorii de cazinouri de pe piaţa românească simt din ce în ce mai mult că această revistă le reflectă cu adevărat interesele, le prezintă fidel afacerea şi le aduce un beneficiu real de imagine. Este o continuare firească a unui demers publicistic unic în România şi adresat în fapt unei mase foarte mari de consumatori, cei doritori de nou, de informaţie şi de calitate.

CU TOÅ¢II AM VÄ‚ZUT, DACÄ‚ NU PE VIU, MÄ‚CAR ÃŽN FILME, MANAGERI DE CAZINOU STÄ‚PÂNI PE ORICE SITUAÅ¢IE, DEALERI MÂNUIND CÄ‚RÅ¢ILE CU O VITEZÄ‚ AMEÅ¢ITOARE SAU ARUNCÂND BILA LA RULETÄ‚. TOTUL PARE ACOLO FOARTE SIMPLU, NATURAL ÅžI, DE CE NU, SPECTACULOS. DAR CUM E, CUM E SÄ‚ FACI O CARIERÄ‚ ÃŽNTR-UN CAZINOU? UNDE ÃŽNCEPI, CU CE CONTINUI ÅžI, MAI ALES, CUM SE POATE TERMINA…

CRUPIERUL, EMBLEMA JOB-ULUI ÃŽN CAZINOU

Cele mai căutate meserii în cazinouri sunt cele din live-games, cele de crupier, toate celelalte fiind job-uri comune şi altor domenii: chelneri, ospătari, personal de pază, recepţioneri, hostess etc.

Meseria specifică şi întâlnită exclusiv într-un cazinou este aceea de crupier. Faţă de crupierii din alte ţări din Europa sau chiar din Statele Unite, crupierii români ştiu toate jocurile care necesită dealer, într-un cazinou. Ei fac în prima fază un curs care durează 3 luni şi în care sunt specializaţi pe toate jocurile de cazinou.

În Europa sau în Statele Unite se specializează doar pe un singur joc, pe blackjack, ruletă sau poker. Din acest motiv crupierii români sunt şi cei mai căutaţi pe vasele de croazieră şi în cazinourile din străinătate, ei putând fi puşi să lucreze, pe rând, la toate mesele şi se descurcă la fel de bine. Aceste cursuri sunt organizate chiar de către cazinouri.

Fiecare cazinou îşi organizează cursurile sale, în funcţie de regulile interne şi de cerinţele pe care le are.

O MESERIE RECUNOSCUTÄ‚

De obicei la un curs se prezintă între 100 ÅŸi 200 de candidaÅ£i. AceÅŸtia sunt preselectaÅ£i ÅŸi rămân între 30 ÅŸi 40, care fac cursul respectiv. Pe lângă îndemânare, cei care vor să lucreze în această meserie în care au un contact direct cu publicul cazinoului, trebuie să aibă ÅŸi un aspect plăcut ÅŸi de aceea sunt preferate fetele, în proporÅ£ie de 70 – 80%.

Cursurile se fac în special atunci când cazinourile ajung în criză de personal, de obicei primăvara, când începe sezonul de recrutări de personal pentru cazinourile de pe vasele de croazieră. În prezent, datorită faptului că oamenii pleacă mult mai uşor la muncă în orice ţară din Europa şi nu numai, aceste cursuri se fac din ce în ce mai des, urmând aproape unul după celălalt. „Lecţiile“ pentru cursanţi sunt ţinute de către persoane cu cel puţin 5, 6 ani de experienţă în domeniu. La final nu se dă un atestat, dar deja te poţi angaja, iar meseria este recunoscută în nomenclatorul meseriilor din România. Pentru a pleca şi a lucra într-un alt cazinou, în ţară sau în străinătate, trebuie să ai o recomandare bună de la ultimul loc în care ai lucrat. Fără ea, este aproape imposibil să te angajezi în altă parte.

ÃŽN CAZINOU AVANSEZI CA ÃŽN ARMATÄ‚

Dacă un angajat face greşeli foarte mari sau chiar fură, sunt anunţate şi celelalte cazinouri şi nu îl mai angajează nimeni. Pentru cei care doresc o carieră în domeniu este bine să ştie că ajungi foarte greu şi cu foarte multă muncă manager dar în acelaşi timp este o branşă din care poţi să ieşi foarte uşor şi să nu te mai angajeze nimeni, niciodată. Deoarece cursurile nu se plătesc, toţi cei care le fac la un cazinou sunt obligaţi să lucreze acolo cel puţin 6 luni, perioadă în care cazinoul îşi amortizează cursul respectiv şi foloseşte oamenii pe care i-a pregătit. Nu rămân mai mult de 10 după un astfel de curs, dintre care mai cedează foarte repede 3-4. Programul este foarte încărcat, se lucrează noaptea, de multe ori sunt mulţi clienţi la masă, sunt nervi în jur, iar ei trebuie să zâmbească continuu. Sunt mulţi studenţ i care vin să lucreze pentru a se întreţine în timpul facultăţii, iar unii aleg să rămână în cazinou şi după terminarea acesteia. În 10 ani poţi ajunge manager de cazinou, dar numai după ce treci prin toate nivelurile de pregătire şi de job necesare. Eşti considerat foarte bun să conduci un cazinou numai dacă ai trecut deja prin meseriile din cazinou şi ştii tot ceea ce se face şi este nevoie acolo. Trebuie să le înveţi pe toate, pas cu pas. Cam toţi managerii au peste 30 de ani şi sunt bărbaţi. Este o selecţie făcută oarecum natural, dar sunt şi femei, nu multe la număr, cu funcţii mari în industrie atât în ţară cât şi în afară. Proporţia în rândul managerilor este de 70% bărbaţi şi 30% femei.

MASTERATE ÅžI CURSURI DE GAMBLING

Atunci când ajungi managerul unui cazinou, cea mai mare parte a muncii tale rămâne cea de comunicare şi relaţionare, atât cu clienţii cazinoului cât şi cu partenerii de afaceri. Există deja o echipă care face totul, managerul trebuie să aibă grijă de clienţii săi. Sunt aleşi ca manageri cei care au experienţă, care inspiră încredere, sunt stabili într-o firmă şi nu au trecut pe la multe cazinouri în cursul carierei. Deşi cazinourile de afară sunt mult mai mari, ele au aceeaşi structură de personal ca şi cele din România iar dacă eşti bun aici, îţi poţi face cel puţin la fel de bine treaba în orice cazinou din lume. În Slovenia există cursuri de masterat în domeniul jocurilor de noroc, ca şi o continuare a pregătirii celor care lucrează în domeniu. Nu se face asta încă şi în România, fiind încă o piaţă destul de mică comparativ cu alte ţări. Totuş i, România este pe locul 7 între ţările europene, ca şi număr de cazinouri raportat la numărul de locuitori.

ROMÂNII CONDUC ŞI ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN AFARĂ

Sunt foarte multe cursuri de specialitate, pentru cei care vor să se perfecţioneze, să înveţe şi să avanseze, cum ar fi cele de psihologia jucătorului, de depistare a trişorilor şi multe altele. Acestea nu sunt obligatorii pentru manageri, dar îi pot ajuta foarte mult, asta alături de ceea ce ei învaţă unii din experienţa altora. Managerii de cazinouri se informează în mod constant, unii pe ceilalţi, despre noile modalităţi de trişare descoperite şi aplicate de către jucători sau despre multele alte probleme cu care se confruntă. Există şi în acest domeniu expaţi care lucrează în România, de exemplu turci, care au venit aici după ce cazinourile din Turcia s-au închis şi care ocupă diverse poziţii, de la manageri până la crupieri sau ospătari. Alături de aceştia mai sunt italieni, libanezi, greci etc. La începutul acestei afaceri în România, când nu existau încă români pregătiţi în domeniu, erau mult mai mulţi străini. În numai câţiva ani însă, numărul acestora a scăzut foarte mult, lor luându-le locul românii, care au învăţat repede şi bine. Atât de bine, încât acum deja se preferă să ai manageri români, lucru valabil şi pentru cei care pleacă şi aleg să lucreze în alte ţări. Sunt acum foarte mulţi români manageri de cazinouri pe vasele de croazieră, în Las Vegas, în Australia şi, de fapt, cam peste tot în lume.

CÂND AŢI ÎNCEPUT CARIERA ÎN DOMENIUL CAZINOURILOR?

În 1995. Atunci aveam doar două aparate de joc într-un bar din Miercurea Ciuc.

AŢI AVUT ASTFEL DE ACTIVITĂŢI ŞI ÎN AFARA ŢĂRII?

Nu, doar business-uri interne, am continuat de atunci să dezvolt afacerea cu jocuri iar de un an am început şi un proiect imobiliar în Miercurea Ciuc, un complex rezidenţial de locuinţe. În 1998 am început şi o primă afacere în domeniul cazinourilor în Bucureşti, cu o ruletă într-un cazinou din Piaţa Victoriei.

ACUM AVEÅ¢I UN LANÅ¢ DE SÄ‚LI DE JOC, FORTUNA CASINOS.

Da, mai mult în partea de nord şi de vest a ţării. Le-am pornit pe rând, una câte una, acum sunt 15 săli deschise în decurs de 5 ani. Sunt implicat şi la Queen Casino în Bucureşti pe partea de sloturi pe care le operează cazinoul şi sunt asociat şi în cazinoul de la Iaşi.

CARE SUNT PARTICULARITÄ‚Å¢ILE AFACERII DE CAZINOU?

E o afacere care necesită o investiţie foarte mare, dar aceasta se amortizează foarte repede, în maxim un an de zile, spre deosebire de alte afaceri, unde amortizarea se face în minim 3-5 ani. E adevărat, însă, este şi mai grea si mult mai stresantă.

E MAI RENTABILĂ DECÂT O AFACERE IMOBILIARĂ?

În comparaţie, rata de rentabilitate este mult mai mare. Dintr-o sală de jocuri în care ai investit 500 000 de euro faci un profit de 40 000 de euro pe lună. Rata de rentabilitate este de 5 ori mai mare decât într-o investiţie imobiliară. Cred ca acest business este pe primul loc de fapt, ca rată a rentabilităţii, dintr-o paletă foarte largă de afaceri pe care le putem enumera.

CUM VEDEŢI LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ ÎN DOMENIU ŞI, MAI ALES, ULTIMELE MODIFICĂRI ALE CODULUI FISCAL?

Legislaţia privitoare la domeniul nostru este proastă şi aş vrea să se modifice în sensul sprijinirii şi dezvoltării acestor afaceri. Modificările actuale ale Codului fiscal nu sunt aplicabile, nu s-au dat încă normele de aplicare.

DE CE NU SE CREEAZĂ ŞI ÎN ROMÂNIA SHOW-URI DE AMPLOARE ÎN CAZINOURI?

Piaţa este mai mică, cazinourile sunt deschise pe suprafeţe destul de mici şi publicul este diferit. Afară clienţii sunt gălăgioşi, iubesc atmosfera, agitaţia, muzica tare, zgomotul, ei vin în cazinou să se distreze. Aici vin să câştige, vor linişte, să se concentreze şi nu poţi să faci cum e afară, show-uri aproape continuu, le faci mai mici şi mult mai rar, de exemplu în serile de weekend.

CARE SUNT JOCURILE DE NOROC CARE VÄ‚ PLAC?

Îmi place să fiu de cealaltă parte a baricadei. Eu nu joc, dar ca proprietar de săli, cred că este un joc indirect între mine şi client, cel care vine să-şi mizeze banii aici. Şi ca proprietar simţi aceeaşi adrenalină ca şi jucătorul.

CARE ESTE CEA MAI IMPORTANTĂ REALIZARE DE PÂNĂ ACUM?

Dezvoltarea proiectului imobiliar, aceasta este o afacere foarte importantă pentru mine. Proiectul reprezintă un ansamblu de 5 blocuri în Miercurea Ciuc, a pornit cu 2 milioane de euro şi va însemna la final o investiţie de peste 20 de milioane de euro.

DAR CEL MAI MARE CÂŞTIG, DE ORICE NATURĂ?

Asocierea în cazinoul de la IaşI, mi-am dorit să trec de la săli de jocuri la cazinou live, este o realizare şi in acelaşi timp un câştig important pentru mine.

CARE E PÄ‚REREA DVS. DESPRE REVISTA CASINO?

Foarte bună, aşteptam să apară şi la noi o astfel de publicaţie, era nevoie de aşa ceva. Era aşteptată pe piaţă de către operatorii de cazinouri şi de către public.

PLĂCEREA DE A RISCA, ESENŢA PARIULUI, S-A „ÎNTINS“, FIRESC, DE LA MASA DE JOC LA PARIATUL ON LINE. CU TOATE ACESTEA, MULŢI PREFERĂ SĂ TRĂIASCĂ INTENS ALĂTURI DE ALŢI PARIORI, AMATORI SAU PROFESIONIŞTI, NU ÎN PLAN VIRTUAL CI INTERACŢIONÂND LIVE, DIRECT LA MASA DE JOC. IAR BUCUREŞTIUL OFERĂ MULTE OPŢIUNI ÎN ACEST SENS. VOM FACE O SCURTĂ INCURSIUNE PRIN LUMEA MINUNATĂ A JOCURILOR LIVE, CARE FREAMĂTĂ LA ORICE ORĂ DIN ZI SAU NOAPTE ÎN CAPITALĂ. AŞADAR, PARIAŢI, DOAMNELOR ŞI DOMNILOR!

Casino Palace

Casino Palace, care a sărbătorit recent 12 ani de existenţă în lumea gambling-ului, este, fără îndoială, un loc unde pariorii se simt bine întrucât oferta este extrem de tentantă: 11 jocuri de cazinou. Iubitorii de ruletă americană au la dispoziţie 9 mese distribuite în trei săli de joc iar fanii blackjack-ului au de ales între şase mese, două mese fiind dedicate pokerului caraibian. Nelipsită este şi masa dedicată jocului de zaruri. Texas Hold’em Poker se poate juca la două mese iar cei care preferă în schimb Casino Hold’em Poker, au la dispoziţie două mese de joc. Ultima „achiziţie“ a cazinoului este Ultimate Hold’em Poker iar pentru amatorii de blackjack, Casino Palace a dat o veste bună: Blackjack Plus, o nouă versiune de blackjack cu trei pariuri suplimentare care oferă mai multe şanse de câştig.

Grand Casino Grand Casino

Cele două cazinouri Grand Casino (din Hotel Marriott şi Hotel Hilton) atrag mulţi pasionaţi de jocuri de noroc datorită unei „colecţii“ impresionante de mese de joc. Grand Casino, în incinta Marriott Grand Hotel, pune la dispoziţia celor care vor să parieze un spaţiu cu 19 slot-machines şi 22 de jocuri live: patru mese de blackjack, patru mese de poker şi patru mese pentru ruletă. În timp ce Grand Casino Hilton stimulează uşor jucătorii cu mesele de ruletă Americană, Oasis Poker, Texas Hold’em Poker, Open Stud Poker şi blackjack

Olympic Casino

Cazinoul Olympic (fostul Napoleon) îşi invită oaspeÅ£ii să-ÅŸi încerce norocul la Pokerul texan, un joc relativ nou, inventat de către Stephen Au-Yeung în anul 2001. ÃŽn esenţă, pokerul texan este o variantă adaptată condiÅ£iilor de cazinou a popularului joc de club, Texas Hold’em Poker. PuteÅ£i începe o seară de neuitat la cele 11 mese de joc. Blackjack-ul se poate juca la trei mese. Dacă preferaÅ£i pokerul, aveÅ£i la dispoziÅ£ie trei mese de poker clasic ÅŸi o masă de poker texan. Pentru cei care au curajul să flirteze deschis cu norocul, ruleta americană (4 mese) este o adevarată sursă de adrenalină, emoÅ£ii ÅŸi câştiguri.

Casino Mirage

Casino Mirage, deschis din 2003 şi renovat în 2005 la ultimele standarde occidentale, pune la dispoziţia amatorilor de jocuri live 12 mese (ruletă, blackjack şi poker). Cei care vor mai multă intimitate, pot alege cele două mese situate în camera VIP.

Princess Casino

Havana Princess Casino deţine 12 mese pentru jocuri live. La două din cinci mese de ruletă se joacă în dolari, la celelalte trei se joacă în lei. Două din cele patru mese de Blackjack funcţionează cu dolari, celelalte două în lei. Trei mese de poker au aceleaşi nivele de minim şi maxim ca mesele de Blackjack, două fiind în lei şi una în dolari. La rândul său, Perla Princess Casino oferă clien- ţilor ocazia să joace ruletă ori în lei ori în dolari, la patru mese, în timp ce şase mese îi aşteaptă pentru Blackjack şi Poker. Cel de-al treilea cazinou din lanţul Princess, Planet Princess Casino, este şi cel mai mare cazinou de sloturi. Dar nu sunt uitaţi nici cei care preferă să fie în mijlocul acţiunii, la masa de joc. Blackjack, Pai Gow, ruletă, Roata norocului, jocul cu zaruri sunt doar câteva din „ingredientele“ gambling-ului la masă. De la jucători modeşti la pariori profesionişti, let-it-ride şi baccarat sunt „atracţiile“ favorite. În plus, poţi fi provocat la un joc de poker caraibian, indiferent de nivelul la care te afli.

Casino Bucharest

Casino Bucharest face parte din cel mai mare lanţ de cazinouri din lume, Austria International, jucătorul de elită al industriei globale de jocuri de noroc. Funcţionând în Bucureşti din 1991, cazinoul îi provoacă pe amatorii de joc cu şase mese de ruletă americană, patru mese de blackjack şi trei mese cu diferite tipuri de poker (Oasis, poker cu trei cărţi şi Ultimate Texas Hold’em).

Platinium Resort Casino

Platinum Resort Casino este mai mult decât un loc de pariat. Baccarat, Blackjack, Pai Gow, Poker cu trei cărţi, Poker caraibian, Poker Texas Hold’em, Ultimate Texas Hold’em, Open Poker, toate jocuri preferate ale gamblerilor cresc adrenalina în sălile de jocuri live. În plus, puteţi să vă înscrieţi la turneele pe care cazinoul le organizează. Spre deosebire de alte cazinouri bucureştene, Platinum Resort Casino deţine şi o sală special amenajată pentru iubitorii de poker.

Casino Queen

„Veţi fi trataţi ca regi sau regine!“ Aşa sună motto-ul Casino Queen unde, odată ce i-ai călcat pragul, eşti prins în mrejele jocurilor de noroc. Ruletă Americană, Blackjack, poker caraibian, poker cu trei cărţi, Casino Hold’em, Texas Hold’em şi Duke vin să satisfacă toate dorinţele jucătorilor, într-o atmosferă „regească“.

AI SUSŢINUT O MULŢIME DE SPECTACOLE ÎN CAZINOURI. CUM ŢI S-A PĂRUT ATMOSFERA?

Cei care vin în cazinouri sunt cu adevărat pasionaţi de jocurile de noroc, sunt profesioniş tii dar si cei care se relaxează la sfârşitul săptămânii. Am avut ocazia să-i observ pe toţi şi mă uimeşte calmul cu care profesioniştii joacă mari sume de bani, fără a-şi manifesta zgomotos bucuria sau dezamăgirea.

CARE ESTE ÎN PREZENT REŢETA SUCCESULUI ÎN SHOW-BIZ ÎN ROMÂNIA?

Se munceşte mult pentru a avea succes. Într-un week-end poţi parcurge şi 1500-2000 de km, publicul este din ce în ce mai pretenţios iar artistul trebuie să se reinventeze permanent. Felul în care cânţi sau apariţ ia ta scenică au o foarte mare importanţă.

AI JUCAT VREODATĂ ÎN CAZINOU, ÎN ROMÂNIA SAU ÎN STRĂINĂTATE?

Încă nu, dar nu se ştie niciodată când se va întâmpla.

Å¢I-AR PLÄ‚CEA SÄ‚ PERFORMEZI ÃŽN VREUNUL DIN MARILE SHOW-URI DIN LAS VEGAS?

Acolo show-urile sunt cu adevărat excepţionale şi foarte costisitoare. Decorurile, orchestrele, totul este la un alt nivel şi un show necesită săptămâni întregi de pregătiri. Este normal ca orice artist care nu a ajuns acolo să îşi dorească asta.

CARE ESTE PÄ‚REREA TA DESPRE GAMBLING?

Nu am o părere foarte fundamentată pentru că sunt un pic în afara acestei zone, dar dacă o femeie poate avea ca principală pasiune shoppingul, atunci de ce gamblingul nu poate aduce la fel de multe satisfacţ ii unui bărbat?

UN MOMENT DESPRE CARE ÎŢI AMINTEŞTI DIN SPECTACOLELE SUSŢINUTE îN CAZINOURI?

Au fost foarte multe, dar cel mai tare mi-a rămas întipărit în minte primul spectacol, fiind şi o experienţă nouă. Am fost foarte uimită când am văzut că publicul a rămas la mese, continuâ nd să joace.

CE VEI FACE ÃŽN VIITORUL APROPIAT?

Urmează o toamnă plină de concerte. Deja m-am apucat de lucrat la noul album Cristina Rus, care sper să apară în primă vară şi cred că până atunci abia o să pot să-mi fac timp şi pentru un videoclip. Sărim peste vacanţă anul acesta.

UN LUCRU PE CARE ŢI-AI DORI SĂ-L FACI, SAU POATE UN LOC ÎN CARE AI VREA SĂ AJUNGI?

Încerc să-mi găsesc timp pentru a-mi vizita sora în Italia. Îmi este foarte dor de ea.

TOATE CAZINOURILE NOI ÅžI CELE MAI POPULARE DIN LAS VEGAS SE GÄ‚SESC DE-A LUNGUL BULEVARDULUI PRINCIPAL, CUNOSCUT SUB NUMELE DE STRIP.

Aflat la cinci kilometri de aeroportul McCarran International, Luxor Hotel and Casino este o uriaşă piramidă de 30 de etaje, cu două turnuri de câte 22 de etaje fiecare. Situat pe Strip, întrun spaţiu de 11.148 m2, Luxor ocupă locul trei în clasamentul celor mai mari hoteluri din lume, fiind legat printr-un metrou aerian de Mandalay Bay, în stânga şi Excalibur, în dreapta.

Americii, la Luxor poţi să joci numai dacă ai 21 de ani împliniţi, dar ai de unde alege. Aici sunt mese de joc pentru Craps, Ruletă, Ruletă rapidă, Pai gow Poker, Pai gow Plus, Mini-Baccarat, Blackjack (în patru variante: 8 deck shoe, 6 deck shoe, Double deck şi Single deck), Let it Ride, 3 Card Poker, Texas Holdíem Bonus, Big 6 şi Lucky Ladies. E bine de ştiut că Luxor organizează şedinţe informative pentru toate jocurile (Ruletă, Blackjack, Poker etc.) unde amatorii pot descoperi Craps în special reprezentantele sexului frumos, în aşteptarea bărbaţilor aşezaţi la mesele de joc. Aici poţi miza de la 5 cenţi până la 100 de dolari, iar jackpot-ul poate ajunge la 10 milioane de dolari sau mai mult. La Luxor se fac şi pariuri, în săli imense dotate cu sute de televizoare, unde pot fi urmărite în direct întâlniri sportive din întreaga lume. Picoliţe în ţinută sexy îi servesc pe toţi jucătorii din cazinou cu cocktailuri gratuite, dar e bine de reţinut că, totuşi, e recomandabil un bacşiş de 1 sau 2 dolari.

Potrivit publicaţiei „The Weekly Shuffle“, care a făcut un studiu asupra manierei de joc în toate cazinourile din Las Vegas, la Luxor jucătorii de poker sunt cei mai protejaţi. Se ştie că jocul de poker este încurajat de cazinouri, în general, pentru a-i atrage pe jucătorii plini de speranţă în câştigarea unor sume mari de bani. Acei jucători care vor să joace acelaşi joc pe care îl văd la televizor, în filme. Dar, în acelaşi timp cazinourile nu prea câştigă de pe urma acestui joc, comisioanele percepute fiind mult mai mici decât cele aplicate jucătorilor de Blacjack, de exemplu. De aceea cazinourile întocmesc liste de aşteptare, unde după ce te înscrii mai ai la dispoziţie o oră- două, timp în care poţi să joci altceva. Deşi toate cazinourile din Las Vegas sunt dotate cu mese de poker, diferenţele de la un cazinou la altul sunt foarte mari. La Luxor afluxul jucătorilor de poker este cel mai mare şi pentru că miza este cea mai mică, cuprinsă între 1 sau 2 dolari şi 50 de dolari. De aceea, aici, jucătorii „slabi“, începătorii sau nehotărâţii sunt protejaţi, sumele de bani pe care aceştia le pot pierde, la o singură mână, fiind limitate. De asemenea, la Luxor se organizează zilnic turnee de poker cu mize mici, unde sumele maxime sunt cuprinse între 39 şi 85 de dolari.

Adresate elitelor cu bani, cărţile de joc erau, la începuturi, decorate cu aur fin şi desenate de pictori renumiţi ai timpului.

Dar popularitatea jocului de cărţi a crescut foarte mult şi s-a simţit nevoia producerii unor pachete de cărţi de joc pentru toată lumea. Astfel, s-a ajuns la utilizarea unor procedee de fabricare mai economice, dar într-o primă etapă cărţile erau de proastă calitate, desenele stângace, culorile grosiere. Odată cu evoluţia imprimeriilor şi în domeniul cărţilor de joc s-au înregistrat progrese considerabile. Astfel, în jurul anului 1420, în Elveţia şi Germania se produceau mii de pachete de cărţi de joc. Dar Biserica era îngrijorată de creşterea popularităţ ii jocurilor de cărţi şi în mai multe oraşe au fost interzise. Mai mult, în anul 1423, în Bologna şi Nuremberg au avut loc demonstraţii împotriva acestor „practici diavoleşti“. Dacă numărul cărţilor de joc este demult stabilit şi „bătut în cuie“, simbolurile celor patru serii au evoluat diferit, în funcţie de ţară, epocă şi fabricant. Astfel, simbolurile au fost mai întâi animale, apoi flori sau diferite alte obiecte şi abia la sfârşitul secolului al XV-lea au fost adoptate simbolurile care sunt valabile şi în ziua de astăzi. Mai puţin în Italia şi Spania, unde pe cărţile de joc erau reprezentate, de la început, bastoane, săbii, cupe şi monede, moştenite de la arabi. Cărţile de joc erau imprimate doar pe o parte iar pentru că cealaltă rămânea albă, în aceea epocă multe cărţi de joc erau utilizate şi în alte scopuri: bileţele de dragoste, certificate de căsătorie (!), cărţi de vizită, documente în care erau recunoscute datoriile, reclame etc, iar în timpul Revoluţiei Franceze au avut chiar valoare de monedă. Iar acest fapt a ajutat ca multe cărţi de joc din acele vremuri să fie salvate şi păstrate. De asemenea, în muzeele din Franţa se găsesc cărţi de joc cu notiţe scrise de Moliere, Napoleon sau Rousseau, sau liste de invitaţi la recepţiile lui Ludovic al XVI-lea. Timp de patru secole, procedeul de fabricare al cărţilor de joc nu a evoluat prea mult, fiind imprimate prin xilografiere, impregnarea de la o gravură pe lemn. Dar uzura rapidă a lemnului impunea folosirea unei matriţe pentru o serie limitată, în consecinţă fabricarea a rămas multă vreme artizanală. Dar în timpul secolului al XIX-lea procedeele artizanale au fost treptat înlocuite de cele industriale, aşa cum a fost B.P. Grimaud în Franţa. Noile metode permiteau impregnarea în mai multe serii, iar lemnul a fost înlocuit cu piatra, după care a apărut procedeul offset, în timp ce cărţile de joc erau mai perfecţionate şi mult mai durabile. În Europa, Franţa a dat „tonul“ în privinţa cărţilor de joc (chiar dacă la un moment dat a avut în Germania o serioasă concurentă), toate celelalte ţări au „împrumutat“ simbolurile (inclusiv Marea Britanie) care au dus cărţile de joc mai departe în Coloniile Britanice din America, viitoare Statele Unite ale Americii, unde, în jurul anului, 1800 au fost fabricate primele cărţi de joc. Se spune că în jurul anului 1870 cartea cu cea mai mare valoare în joc era numită Best Bower, iar uneori i se spunea Juker, care mai târziu va deveni Joker. Şi, la fel cum s-a întâmplat mai devreme în Europa, şi în SUA spatele cărţilor de joc era folosit pentru diferite notiţe, reclame la produse sau servicii, prezentare de evenimente etc. Iar mai târziu, la sfârşitul deceniului 1880-1890, Russell & Morgan au pus bazele United States Playing Cards Company şi au construit o linie performantă care a început să producă, pe scară industrială, cărţi de joc de cea mai bună calitate.

SIMBOLUL JOCURILOR DIN CAZINOU

Responsabil cu descoperiri importante pentru ştiinţă, în anul 1655 Pascal încerca să inventeze un perpetuum mobile când, din întâmplare, la fel ca aproape toate marile invenţii, a creat ruleta. Tentativa omului de ştiinţă de a găsi instrumentul mişcării continue a eşuat dar Ruleta a rămas o invenţie folosită şi astăzi. Nu mult după aceea, Ruleta a fost utilizată pentru joc, dar abia în 1842 conceptul original al lui Pascal a fost schimbat. Asta după ce francezii François şi Louis Blanc au adăugat la Ruletă cifra zero şi s-a ajuns la 37 de numere.

La început, jocul la Ruletă era clandestin în Franţa, dar câştigând o popularitate imensă, la iniţiativa lui François Blanc au fost create la Monte Carlo primele cazinouri, unde şi astăzi Ruleta este „Regina Jocurilor“. În secolul al XIX-lea, ruleta a traversat Atlanticul şi, ajunsă în Statele Unite a mai câştigat un dublu zero, ajungând la 38 de numere. Deşi la varianta europeană sau cea americană istoria Ruletei diferă, regulile jocului nu au suferit modifică ri semnificative.

Ca şi celelalte jocuri de noroc, Ruleta a fost ţinta a nenumărate tentative de escrocherie. În 1873, Joseph Jagger a avut o contribu- ţie discutabilă în istoria dezvoltării acestui joc: el a plătit şase angajaţ i ai unui cazinou din Monte Carlo pentru a afla informaţii despre numerele care ies de obicei câştigătoare la Ruletă. Având acele date, a reuşit să câştige atunci echivalentul a 450.000 de euro din ziua de azi. Dar Jagger n-a fost singur. În 1891, Charles Wells, un trişor renumit al acelor vremuri, a câştigat aproape două milioane de franci jucând la două cazinouri din Monte Carlo, unde a „ghicit“ numerele câştigătoare la Ruletă, în 23 de jocuri din 30. Dezvoltarea ştiinţelor numerice i-a determinat, în 1955, pe matematicienii americani Edward O. Thorp şi Claude Shannon să creeze un mecanism care le permitea să cunoască probabilitatea numerelor câştigătoare la Ruletă. Iar la sfârşitul anilor ‘70, un grup de studenţi (de la Universitatea din Santa Cruz, California), intitulat Eudaemons, a construit un mic calculator dotat cu osciloscop şi cameră video, care le creştea substanţial şansele de a „bate“ Ruleta.

Ei au testat invenţia în cazinourile din Las Vegas şi nu s-au lăsat până când aparatul a cedat şi unul dintre membrii grupului a fost rănit de undele electrice. După un singur „tun“ (în valoare de doar 10.000 de dolari), grupul s-a separat, dar a rămas demonstraţia că există o metodă ştiinţifică de determinare a traiectoriei bilei. Mai recent, în anii ‘90, Gonzalo Garcia Pelayo, cu ajutorul unui calculator, a studiat Ruletele cazinourilor din Madrid, câştigând astfel aproape un milion de euro, până când a fost descoperit. Trimis în judecată, el a câştigat procesul, fiind declarat nevinovat la toate acuzaţiile. Cu o istorie de aproape patru secole şi nenumărate încercări de a-i găsi secretul, Ruleta rămâne în continuare simbolul jocurilor în cazinourile din întreaga lume.

Sunt milioane de jucători legitimaţi, iar numărul competiţiilor depăşeşte ordinul sutelor în întreaga lume. Există însă patru competiţii la care visează toţi pasionaţii genului.

WORLD SERIES OF POKER

Competiţia, înfiinţată în 1970, este cunoscută drept olimpiada neoficială de poker. Prima ediţie a turneului anual organizat în Las Vegas a avut loc în 1968, la Holiday Hotel and Casino. Primul câştigător a fost Crandell Addington, cel care a câştigat turneul de opt ori de-a lungul anilor, un record încă neegalat. Turneul îi include pe cei mai cunoscuţi jucători din lume, premiile crescând de la an la an, pe măsura dezvoltă rii competiţiei, la sume de ordinul milioanelor de dolari. În 1982, odată cu introducerea sateliţilor de calificare, competiţia a devenit una mondială. În 1987, în turneul final au participat 2141 jucători, în 2002 au participat 7595 iar în 2007 au fost peste 8000. Turneul a fost câştigat în 2007 de Jerry Yang, un jucător venit din calificări şi care a câştigat un premiu de 8,25 milioane de dolari. Dincolo de succesul uimitor al lui Yang, ediţia din acest an a campionatului mondial de poker a înregistrat alte câteva recorduri. Numărul total al jucătorilor participanţi la turneu a fost de 55.288, iar fondul total de premiere a depăşit 159 de milioane de dolari. Taxa de participare la WSP a fost de 10.000 de dolari, iar peste 600 de participanţi au reuşit să câştige peste 20.000 de dolari.

WORLD POKER TOUR

Acesta reprezintă o serie de 17 turnee organizate în cele mai spectaculoase cazinouri din lume, ce includ, printre altele, Bellagio în Las Vegas, Foxwoods Resort Casino în Mashantuchets, Aviation Club de France în Paris, Borgata în Atlantic City etc. Marea finală are loc în fiecare an, în luna aprilie, la celebrul Bellagio din Las Vegas. Evenimentul este dezvoltat de compania WPT Entreprises şi transmis în 116 ţări. Fondul de câştiguri al turneului depăşeşte 12 milioane de dolari.

EPT – EUROPEAN POKER TOUR

EPT este un turneul european de poker, organizat de compania Pokerstars şi care include event-uri în oraşe precum Barcelona (Barcelona Open), Londra (EPT London), Baden (EPT Baden Classic), Dublin (EPT Dublin), Copenhaga (Scandinavian Open), Deauville (French Open) iar finala are loc la Monaco (EPT Grand Final). Competiţia, creată de regizorul John Duthie, atrage mii de jucători, premiile sunt pe măsură iar evenimentul este transmis în direct de zeci de televiziuni din întreaga lume.

WORLD CHAMPIONSHIP OF ON-LINE POKER

Cel mai de succes turneu este, în prezent, celebrul WCOOP, o competiÅ£ ie ce atrage anual peste 1,5 milioane de jucători. Campionatul are loc pe internet, în perioada 16 septembrie – 1 octombrie, anul acesta fiind organizată a cincea ediÅ£ie. Turneul este structurat pe 18 event-uri, cu un fond total de premii garantate de 10 milioane de dolari. Cel mai mare câştig l-a înregistrat în 2005 user-ul Panella 86, care a primit un premiu de 577.342 dolari.

PRINCIPIUL RULETEI ESTE RELATIV SIMPLU, DAR JUCÄ‚TORUL TREBUIE SÄ‚ SE FAMILIARIZEZE CU UNELE REGULI ÃŽNAINTE DE A ÃŽNCEPE ALEGEREA MIZEI, SIMPLÄ‚ SAU MULTIPLÄ‚.

RULETA

Reguli de joc şi tipuri de ruletă

Pentru început trebuie ştiut cum „funcţionează“ mizele minime şi maxime la masa de joc.

De exemplu, la o masă unde suma de miză minimă este de 5 dolari, jucătorul trebuie să mizeze minim 5 dolari la miză simplă, în timp ce mizele multiple trebuie să totalizeze tot cel putin 5 dolari. Astfel, miza pe roşu sau negru, cifre pare sau impare, sunt mizele simple care cer suma minimă pentru fiecare în parte; dar jucă- torul poate să aleagă şi cinci mize de câte 1 dolar, pentru cinci mize multiple diferite.

Trebuie stiut că la Ruletă se utilizează jetoane diferite faţă de celelalte jocuri din cazinou.

Fiecare jucător primeşte jetoane de o singură culoare, astfel crupierul va putea distinge miza diferiţilor jucători. O regulă generală este obligaţia jucătorului de a spune crupierului ce valoare doreşte să atribuie jetoanelor primite. Astfel, la o masă de joc unde miza minimă este de 5 dolari, valoarea minimă a unui jeton este de 1 dolar.

Jucătorul va decide singur valoarea pe care doreşte s-o atribuie jetoanelor sale, în funcţie de suma pe care vrea să mizeze şi de repartiţia mizelor. Jetoanele de la Ruletă nu au indicată nicio valoare, crupierul având datoria să reţină culoarea şi valoarea jetoanelor pentru fiecare jucător în parte. În ciuda euforiei jocului, ritmul mai mult lent oferă jocului la Ruletă o ambianţă relativ calmă, în care fiecare jucător poate alege ce miză vrea şi unde vrea, chiar dacă alt jucător mizează în acelaşi loc. Intervalul de timp în care jucătorul trebuie să hotărască (cât şi unde) este destul de mare iar decizia finală poate fi exprimată chiar şi atunci când cilindrul începe să se rotească. Dar nicio miză nu mai poate fi acceptată dupa ce crupierul rosteşte „Rien ne va plus“. După ce bila se opreşte într-una dintre căsuţele cilindrului, crupierul face curat pe masă, oferind jetoanele strânse în joc câştigătorului (sau câştigătorilor).

O altă regulă este ca jucătorii să aştepte momentul în care crupierul autorizează plasarea mizelor pentru jocul urmă tor; acesta vine atunci când se anunţă „Faites vos mises Mesdames et Messieurs“.

Ruleta Franceză

Ruleta franceză este de tip european şi e compusă dintr-un cilindru cu 37 de căsuţe numerotate de la zero la 36: 18 dintre căsuţe sunt negre, 18 sunt roşii şi una este verde, pentru numărul zero. Fiecare masă de joc are un şef de masă şi trei crupieri: şeful veghează asupra operaţiilor, primul crupier se ocupă de mizele pierdute şi triază jetoanele, al doilea pregăteşte mizele câştigătoare, în timp ce al treilea separă mizele câştigătoare pentru a facilita plăţile. La o masă pot miza câţi oameni încap să joace.

Ruleta Englezească

Ruleta englezească este o variantă a Ruletei franceze, având acelaşi cilindru şi majoritatea regulilor de la Ruleta franceză, dar numărul de jucători este limitat la şapte.

Ruleta Americană

Ruleta americană este o altă variantă a Ruletei franceze, dar utilizează un cilindru diferit, numerotarea căsuţelor este şi ea diferită şi, în plus, apare o căsuţă suplimentară, notată 00. Această diferenţ iere face ca Ruleta americană să fie mai puţin interesantă, având în vedere probabilităţile de câştig ale jucătorilor. Astfel, la Ruleta americană, probabilitatea de câştig în avantajul Casei este de 5,26%, faţă de un procent cuprins între 1,35 si 2,7% la Ruleta europeană. În consecinţă, cei care vor să joace la Ruletă sunt îndemnaţi s-o facă, pe cât posibil, în Europa, unde şansele de câştig sunt considerabil mai mari.